Pantalonasi tricotati in culorile florilor de iasomie

           Citeam  de curand raspunsurile la intrebarea "ce ati tricota/ croseta daca timpul, banii si materialele necesare n-ar conta". Adica cam care ar fi proiectul ideal  in conditiile in care nu trebuie sa tii cont de nimic din lucrurile insirate mai sus. Pentru mine fiecare proiect e ideal in momentul in care incep lucrul, e ceva ce imi doresc foarte mult sa lucrez, chiar daca stiu ca realizarea lui imi va lua o gramada de timp.

           Asa a fost si cu aceasta pereche de pantalonasi. I-am inceput pe andrele de 2,5 mm si nu aveam decat o poza dupa care sa ma ghidez. Modelul de pe partile laterale l-am descifrat, dar mi-a luat mult timp sa hotarasc care e latimea corecta a elasticului, dar si lucrul cu randuri scurte pentru a face ca fata sa fie mai scurta decat spatele (asta ajuta ca spatele sa nu ramana gol in timp ce bebele sta in sezut). Aceste lucruri m-au facut sa fac si desfac cel putin de 10 ori lucrul. Noroc cu firul de calitate care a suportat bine incercarile mele.

    
 Nastureii sunt de lemn si i-am primit in cadrul unui schimb tocmai din America. 6 am primit, 6 am folosit. Asta e situatia ideala cand nu ramane nimic in plus.

               Mi-a luat cateva luni bune sa termin pantalonasii (din martie anul acesta i-am inceput), dar a meritat. Acum trebuie sa ma gandesc la o bluzita sau jachetica care sa se potriveasca. Mi-am dat seama ca imi place sa lucrez in culori neutre si chiar am de gand sa continui. Asta inseamana un motiv in plus sa cumpar ceva fire...hmmm. De fapt, eu speram ca anul acesta sa ma abtin de la cumparat fire noi si sa folosesc deja ce am , dar asta e alta poveste.
           Va multumesc pentru vizita, pentru comentarii si pentru timpul petrecut pe bog. 💓

Cu drag, 

Valentina

Planuri de tricotat

         Asta e prima oara cand imi fac o lista cu ce vreau sa impletesc in urmatoarea perioada. Adica o lista publica. Binenteles ca in calculator am o groaza de modele salvate, dar cele ce le voi posta azi chiar vreau sa le fac intr-un viitor apropiat, adica pana la terminarea anului.
          De exemplu, pantalonasii astia mi se par atat de draguti! I-am si inceput deja, intr-o culoare neutra, pentru masura de 3-6 luni. Modelul l-am gasit pe pinterest si am aflat ca autoarea lui e din Norvegia. Creatiile ei sunt simple, in culori cuminti, cu cate un detaliu interesant care sa scoata modelul in evidenta. 

      Al doilea loc in planul meu il ocupa o jachetica galbena. Ce-mi place mie la ea? Faptul ca pana acum n-am mai lucrat asa un guler, modelul dantelat neobisnuit si felul in care se incheie cu acea floare. Toate la un loc ii dau un farmec deosebit. Pana si culoarea mi se pare frumoasa.

Sursa: Ravelry

Si eu sunt pe lista in acest plan! Imi doresc de mult timp asa un pulover. Noua mea culoare preferata e mustarul asta auriu. De aici imi place jocul torsadelor si faptul ca se lucreaza cu andrele de 3,75 mm, ceea ce e ideal pt mine: lucrul inainteaza repede si nici puloverul nu e gros.

Sursa: Ravelry

Sosete! Nu puteau lipsi tocmai ele din lista. Dupa 4 luni in care n-am lucrat deloc sosete, m-a apucat dorul si mi-am ales chiar doua modele. Unul l-am inceput si intamplarea face ca nuantele ce le-am ales sa fie exact ca cele din imagine. Sa stiti ca sosetele astea nu au cusaturi, modelul se lucreaza mult mai simplu decat am crezut eu. Recomand, patternul e gratis!

Sursa: Ravelry

Cealalta  pereche de sosete e ceva mai complicata sau cel putin asa pare la prima vedere.Dar asta nu inseamana ca ma dau batuta pana nu incerc. Trebuie sa ma gandesc ce culoare voi folosi, am observat ca ies bine in culori deschise.

Sursa: Ravelry

Mai am un proiect inceput, o jachetica lucrata intr-un mod cum n-am mai facut pana acum. E inceputa din centru spate, acolo unde este floarea , iar restul se adauga pe parcurs in timpul lucrului fara a fi nevoie de cusaturi. Interesant, nu? Asta inseamana munca unui designer.

 Asa ar trebui sa arate in final ceea ce lucrez eu acum.

Sursa: Ravelry

         Din tot ce am insirat pana acum am invatat ca nu-mi place sa repet ceea ce deja am lucrat, vreau ceva nou de fiecare data, ceva care sa-mi tina atentia treaza in timp ce lucrez. Si mai vreau ca proiectul inceput sa arata cel putin la fel de bine ca originalul si sa am libertatea de a schimba ceea ce nu ma reprezinta. Asta nu inseamana ca nu apreciez o bluza cu model simplu dar bine croita, problema mea e ca ma plictisesc in timp ce o lucrez. Mai are cineva din voi asemenea ganduri? Sau reusisti sa repetati cu usurinta acelasi model? 

      

Dor de mare

          Dor de mare... asa am denumit bluzita tricotata de mine. Totul a inceput cu schema pentru delfin, pe ea am gasit-o prima si apoi a trebuit sa-mi imaginez  o hainuta in care s-o pot include.

 Sursa: passioncreative

            Inainte sa apara inpiratia s-a nascut un baietel  si atunci am stiut exact ce vreau sa tricotez. O bluzita in stil marinaresc, dar pe care sa apara si delfinul. Masurile le-am luat de la o bluzita cumparata si m-am pus pe treaba. Aveam la dispozitie luni bune, asa ca nu m-am grabit. Am folosit andrele de 2,5 mm si fir de bumbac, sa iasa ceva subtirel, de primavara-toamna, pentru a putea fi purtat intr-un loc cu clima calda.

 Am vrut numaidecat sa fie si doua-trei dungulite rosii , dar nu aveam  bumbac de acest fel in casa. M-am dus la mercerie si am venit cu doua bobine mari a cate 100 g (cat am stat acolo m-am gandit ca as putea incerca sa crosetez si o rochita). 

Spatele l-am facut dungat, cu nasturei care sa ajute la bagat mai usor pe cap. Am incercat sa fiu foarte atenta la cusut manecile de corp ca sa iasa dungulitele perfect imbinate.

Nastureii sunt mici si au o nuanta de parca sunt fabricati din scoici.

Sunt multumita de cum mi-a iesit delfinul, chiar si pe spatele lucrului.

Apoi a venit timpul sa-l daruiesc si recunosc ca am avut ceva emotii, asta pana cand am primit o poza cu hainuta imbracata. Am fost atat de incantata, s-a dovedit ca a placut si ca a fost imbracat chiar la cateva zile dupa ce a fost primit chiar daca era inca un pic cam mare. Am primit acordul sa va arat si voua poza, asa ca iata!

                                                         Poza la cateva zile dupa primire

Si ca totul sa fie perfect, pe parcurs am mai primit si alte poze cu mentiunea ca a fost purtat si cu alte ocazii. Asta e cea mai mare multumire a mea (sa vezi ca a placut lucrul tau si ca e purtat) .Iar faptul ca ti se trimit si poze e aprecierea suprema.

Poza dupa cateva luni

          Acum cu dorul de mare... chiar e real. N-am mai ajuns pe la Marea Neagra de mai bine de 10 ani. Desi uneori am impresia ca stau la mare. Anul trecut s-au aciuat pe la noi 4 pescarusi. Cred ca s-au ratacit pe drum, caci chiar au iernat aici (ceea ce pentru Bucovina e chiar ciudat). Dimineata, cand deschid geamul, li se aud glasurile, iar daca inchizi ochii te astepti sa auzi si sunetul marii... asta daca  e pe tihna si nu te grabesti sa ajungi la servici.
     Multumesc pentru vizita si timpul petrecut pe blog.
Cu drag,
Valentina