Azi e vorba despre o caciulita începută in ultima zi a anului 2020. Pentru ca inca sunt la dietă de fire, am căutat in colecția mea si am ales un fir cumpărat cu ceva ani in urma ca amintire din Ploiești. Țin minte si acum cum ma plimbam prin centrul orasului si m-a prins o ploaie torentiala.. Asa am dat peste o mercerie micuță de unde am iesit cu doua sculuri. Unul din ele era Catania, un fir de bumbac moale, putin lucios si de un verde primavaratic. De ce am ales verde? Am fost inspirata de parcul superb din centrul orasului.
Nu țin minte ce planuri aveam atunci in minte pentru acest fir, dar fiind doar 50 g optiunile erau limitate. O caciulita de bumbac parea o idee potrivită atunci cand am inceput. Am ales un model cu umbre, in care te joci doar cu ochiuri pe fata si dos ca sa creezi un desen interesant. Nu stiu cat de reusit e, dar când le-am arătat prietenelor mele poza ele au văzut un peștișor si nu un mar merde mușcat. 😄
Partea interesanta e ca vad si eu peștișorul daca intorc caciulita pe dos. 😄
