joi, septembrie 14, 2017

Jurnal de septembrie

Pentru astazi (data/ora)... 14 septembrie, ora 21:30

Afara ... e caldut, ca de inceput de toamna. Inca stau cu geamurile deschise pana noaptea tarziu ca sa beneficiez de aerul curat cat mai mult timp. Azi a fost vreme de maneca scurta, dar dimineata e cam racoare, doar 12 grade. 

Mă gândesc... daca sa adaug a patra culoare la proiectul in lucru. Parca ar merge un maro printre ele, nu? Folosesc cosuletul vulpita pentru a tine sculurile de lana la un loc, e foarte util. Multumesc Anca!




Am invatat ... ca pot iesi lucruri frumusele si din resturi de fire. Impletesc doua perechi de sosete, una in nuante  de albastru si alta in nuante de mov. E atat de interesant sa urmaresc cum se aseaza dungile!  Unul din dezavantajele resturilor  e ca nu vor iesi amandoua sosetele exact la fel, dar m-am obisnuit cu ideea, oricum eu sunt cea care le va folosi.



  

Sunt recunoscătoare pentru ... recolta de cartofi din acest an. 

Din bucătărie ... pere galbene, moi si zemoase... mmmm! 
 
Cu ce sunt imbracata ..haine de vara inca.
 
Citesc ... Ben Hur de Lew Wallace. Sunt curioasa daca are legatura cu ce s-a intamplat in realitate.
 
Ceea ce astept (sper) ... concediul. Anul acesta a fost plin de schimbari si nu credeam ca voi mai prinde zile libere. Dar lucrurile se azeasa pe fagasul lor incet, incet. 

Ce mai mesteresc ... vestuta pentru schimbul la care particip. Mi-a placut atat de mult sa o lucrez, mai ales ca am avut parte de un fir destul de grosut si moale ca un puf. Partea cu mutrita a fost chiar putin stresanta pana am cusut totul la locul potrivit.


       Am primit o remarca ca nastureii nu se potrivesc pentru ca se uita vulpea la ei ca si cum ar vrea sa-i manance. 😛 Poate intelegeti de ce din poza de mai jos.

Ascult ... cum toarce motanul. 
  
În casa ... e caldut, miroase a musetel.

Unul dintre lucrurile mele preferate ... sa fac fotografii.
 

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ... nimic inca, am auzit doar ca va fi vreme frumoasa.

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:  e drumul catre Moldovita. In fiecare vara ajungem in acest punct si de fiecare data mi se pare extraordinar.


 

 

  Cu drag, 

12 comentarii:

  1. Buna! Adrian a ales Gestapo, prietena japoneza asteapta un raspuns cu cartea aleasa de tine. Lasa-mi un comentariu cu adresa de mail. Nu-l voi publica.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce minunata e poza cu razele, si aia de pe drumul spre Moldovita! N-ai aruncat cosuletul:* Tot ce faci tu se apropie de perfectiune:), e tare vestuta, ce-mi placea sa port vestute cand eram copil:)

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna! Azi i-am trimis prietenei japoneze cartea - Panza de paianjen. O sa-ti trimit Ingerul a strigat, de Fanus Neagu, dar trebuie sa-mi lasi o adresa.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lasa-mi un comentariu cand ai timp, nu-l voi publica pe blog.

      Ștergere
  4. Am primit comentariul. Nu am reusit sa ajung inca la posta. Sper in seara asta ori luni dimineata. O zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  5. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  6. Mai trimite-mi o data numele si adresa, desi am notat-o, am ratacit hartiuta. Mai am doua carti de trimis, a ta si a lui Adrian. Ajung luni la posta.

    RăspundețiȘtergere
  7. Imi place mult vestuta e chear gingasa. La ciorapi lucrez si eu o saptamina minunata sa ai.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...