Cei mai dragalasi botosei tricotati

             Nu e nici un secret faptul ca sunt pasionata de lucrat botosei. Cele mai multe postari de pe blogul meu sunt legate de acest subiect. Binenteles ca si sosetele sunt favorite, doar sunt verisoarele botoseilor, nu-i asa? :)

Astazi va voi prezenta un alt designer (primul a fost Anadiomena), aproape tot ce lucreaza e exact pe gustul meu.

 Nu ma pot hotari nicicum care pereche sa o pun prima, toate sunt atat de dragalase incat cu greu poti alege doar una.

                         

 Dorinta mea e sa le incerc candva pe toate, sa fac macar cate o pereche de fiecare.

 Eu am descoperit lucrarile Juliei Noskova pe ravelry si m-am indragostit instant. Daca vreti sa vedeti mai multe o puteti face accesand adresa de aici.

 Sa nu credeti ca ea creeaza doar pentru cei mici. Pana si adultii au botosei destinati lor.

Totusi, preferatele mele raman incaltatarile pentru piciorusele mici si pufoase ale bebelusilor.

Sper ca v-a facut si voua placere sa vedeti aceste mici bijuterii, sunt curioasa daca  puteti alege doar o singura pereche ca fiind favorita.

 
Va multumesc pentru vizita si va astept cu drag si alta data.

  

Tutorial: Cum se captuseste o caciulita?

Aveam de mult in plan sa public pe blog cateva tutoriale despre cum am realizat eu anumite lucruri. Sper sa fie de folos macar cuiva. E drept ca de acum asteptam primavara si nu mai e cazul de captusit lucruri, dar fiind caciulita in culorile martisorului, mi-am zis ca se potriveste acestei luni.

 Aveti nevoie de:
- o caciulita lucrata de voi
- o bucata de material elastic de dimensiunile caciulitei
-  ata de cusut la nuanta
- fir cu care ati lucrat caciulita
- foarfeca

Sfat:  Eu recomand polarul, e un material care se taie usor, nu se destrama la taiere, e elastic si tine de cald.

Se incepe cu masurarea materialului de captusit. Intindeti-l pe o suprafata plana si asezati caciula deasupra.

Daca sunteti incepatoare (asa ca mine), taiati cu 2 cm mai mult de fiecare parte ca sa puteti indrepta mai tarziu, in caz de o taietura stramba. Nu radeti, mie chiar mi s-a intamplat.

Acum veti avea un dreptungi pe care il indoiti in doua, la fel si caciulita. Puneti unul deasupra celuilalt si acum veti da forma dreptungiului pentru partea de sus a caciulitei, acolo unde ati scazut cand ati lucrat-o. Taiati exact dupa forma celei lucrate, lasand totusi pe margine cei 2 cm de rezerva. 

Taiati varful in forma de v intors. Cand desfasurati materialul va arata cam asa. Binenteles ca nu e nevoie sa fie la fel de stramb ca la mine, voi puteti face laturile egale. :)

Asezati-va la masina de cusut si uniti "dealurile si vaile" una cu cealalta, iar la sfarsit faceti si cusatura laterala. Va arata cam asa.  Ca marime ar trebui sa fie doar cu putin mai mica decat caciulita, pentru ca atunci cand o veti baga una in cealalta, sa nu se increteasca, ci sa stea perfect intinsa.

Intoarceti captuseala pe dosul lucrului si coaseti cu firul cu care ati lucrat caciulita pe margine astfel incat sa se vada frumos.

Aveti grija sa nu strangeti prea tare, pentru ca atunci cand e purtata sa nu stranga la nivelul fruntii.

Gata, aste e tot! Puteti sa o purtati! 

Cu drag,

Un martisor intarziat

Chiar daca e jumatatea lui martie deja, as vrea sa va urez si eu o primavara frumoasa cu mult soare in suflet si afara!
Ce poate reprezenta mai bine luna martie decat un martisor? Al meu, cel care vi-l voi arata azi, e terminat inca de anul trecut. Va aratasem proietul in lucru in noiembrie 2013.

Mi-e drag sa lucrez pentru copii, pentru fetite in special. Indiferent cum arata lucrurile terminate, un fotomodel iti pune in valoare cel mai bine creatiile.

 

Ca sa va dati seama despre ce vorbesc voi atasa cateva poze si cu rochita intinsa.

Nu are nici un farmec daca nu e purtata de o dulcica de fetita. Sunteti de acord cu mine, nu-i asa?

Cu drag,

Gladys

Pe 1 februarie am inceput o alta pereche de sosete, mov de data asta. Modelul se cheama Gladys si il puteti descarca gratis de pe ravelry, accesand link-ul de aici.

      Vedeti si voi cu ce entuziasm am pornit, culoare dulce, andrele roz, lalele pentru atmosfera placuta, nimic nu parea sa anunte ce va urma.

 

     Chiar de la inceput am avut probleme cu elasticul. L-am lucrat de vreo 5-6 ori pana sa-mi dau seama cum trebuie rasucite ochiurile astfel incat sa nu traga lucrul intr-o parte.  Dupa acest chin, parea sa mearga bine lucrul, cand doar dupa vreo 20 randuri lucrate mi-am dat seama ca am pierdut un ochi din vedere si s-a format o gaurica in acel loc. 

Greseala mare! In loc sa desfac (cum as fi facut in mod normal), am continuat asa , gandind ca voi repara la sfarsit. Trec si de calcai, apoi citesc gresit instructiunile si fac model pe talpa! Observ asta abia dupa 7 cm lucrati si desfac dar numai pana la calcai. Muncesc cu spor in continuare pana cand imi dau seama ca am gresit din nou! Nu arata ca in modelul original! 

Aici m-am oprit cu totul, erau mult prea multe greseli si m-am hotarat sa desfac. Nu am renuntat la ideea de a le lucra, modelul e minunat si mi-ar parea rau sa nu fac asa o pereche. Uitati si voi originalul! Merita efortul, asa-i?

Voua vi se intampla de astea? Desfaceti pe loc cum observati greseala sau mergeti in continuare? Eu lectia mi-am primit-o, data viitoare nu mai fac astfel de compromisuri.
Cu drag,

Plimbare prin ploaie la sfarsit de februarie

Saptamana care a trecut a fost fara spor la lucru de mana. Ceea ce am lucrat in doua saptamani am desfacut in numai cateva minute. Se mai intampla si din astea... nu-i bai, maine o iau de la capat.

In schimb, am reusit sa fac multa miscare, ceea ce imi da o energie cum n-am banuit. Chiar daca azi a plouat, am avut chef de iesit la plimbare si binenteles ca am luat aparatul de fotografiat cu mine. Sunteti curioase sa vedeti cum ies pozele pe ploaie?

Nu credeam ca voi gasi atata culoare la sfarsitul lui februarie, dar iata ca am avut parte de surprize placute. 

S-a topit aproape toata zapada, au mai ramas doar ici colo cateva gramajoare care vor disparea in urmatoarele zile daca se mentin temperaturile. 

O sapatamana asa cum va doriti!

Teancuri de bani la picioarele mele

Ia ghiciti unde se afla teancurile de bani! Inalte cam de 35-40 cm, teancuri de euro, de lei, de ce vreti voi!  In sosetele mele, desigur! ;)

Sursa: google

 Va amintiti ca doar am decretat luna februarie ca fiind luna sosetelor. Ei bine, de data asta am inceput o pereche pentru mine. Am ales un fir la intamplare din gramada cumparata si  dar in nici un caz nu ma asteptam sa se aseze asa culorile.

Uitandu-ma la insiruirea de culori, brusc mi-am dat seama cat de valoroase sunt sosetele mele! :)  Ei, atunci  am apelat imediat la rezerva de bani ca sa pot sa va arat si voua ce imi imaginasem eu.  Voi ce ziceti, seamana?

Bine ca teancurile cu bancnote verzi sunt mai subtirele, iar cele galbene mai late. Stiti cu ce spor cresc de atunci teancurile? Orice bancher m-ar invidia! :) 

Cu drag,

Luna sosetelor

Luna asta e luna sosetelor pentru mine. Va avertizez de pe acum ca  majoritatea postarilor din luna februarie  se vor axa pe acest subiect. :)

In zona mea iernile sunt reci, cu zapada si temperaturi scazute. Iarna asta au ajuns pana la -20 grade Celsius, astfel ca sosetele de lana sunt un accesoriu foarte important, alaturi de caciuli, fulare, manusi (tot din lana, binenteles).  Asa arata in dimineata cand erau -20 de grade, senin si totul poleit cu albul imaculat al zapezii.

O sa incep luna cu prima pereche de sosete care a ajuns la Cristina, castigatoarea darului de blog organizat de mine in decembrie anul trecut.  De la primele randuri lucrate, pur si simplu le-am iubit. Ia uitati ce culori!

Am folosit andrele de 2 mm si fir cumparat de AICI. Firul are in compozitie 75 % lana, 25 poliamid, ceea ce il face in acelasi timp rezistent, dar si placut la purtat.

Sosetele sunt lucrate de la varf spre calcai. Recomand aceasta metoda tocmai pentru ca e mult mai usoara decat cealalta (cea lucrata invers), plus ca e mult mai simplu de estimat lungimea lor in partea de sus astfel incat sculul cumparat sa ajunga la fix.  A, si o chestie foarte importanta: numai 100 g sunt necesare pentru o pereche intreaga!

 

 In poza de mai sus sosetele sunt pe dos! Le-am facut in asa fel incat sa poata fi purtate pe oricare din parti, dupa preferinta posesorului. Sunt foarte colorate, mult mai colorate dacat ma asteptam eu sa iasa, dar de ascuns in ghete sunt bune.  Aceasta e fata sosetelor, culorile nu se intrepatrund, dungile ies si mai tare in evidenta.

 

Din primul meu schimb la care am participat pe forumul Tomnarella, am invatat ca e frumos ca un cadou sa contina 3 parti: ceva handmade, ceva dulce si ceva util. Am aplicat aceasta regula si la darul meu, astfel ca acesta se compune din:

- ceva handmade: o pereche de sosete lucrate de mine

- ceva dulce: bomboane de ciocolata amaruie imbinate cu  bomboane racoritoare de menta 

- ceva util: un cosulet patrat din material textil care poate adaposti lucrarile in curs de executie in materie de lucru de mana sau orice altceva va trece prin cap. 

 

Pentru ca ii place Cristinei verdele, cadourile oferite au fost alese in aceasta nuanta.

 

Cosuletul desfacut arata ca un cub, ca in poza de mai jos.

 

Gata cu povestea primei sosete din aceasta luna, va astept cu drag s-o cititi si pe urmatoarea.