Un proiect nereusit

 Eh, da, am si eu proiecte ce nu-mi ies deloc sau nici macar nu seamana cu ce imi doream eu sa iasa. Modelul de caciulita se numeste Owl Ways si e creat de  Ecaterina Blanchard. A fost dragoste la prima vedere si l-am adaugat imediat pe lista cu "de facut".

 Nu-i asa ca e simpatica foc (caciulita, dar si posesoarea ei)? Singura nemultumire a mea a fost ca firul recomandat era gros, mult prea gros pentru gustul meu, adica trebuia lucrat cu andrele de 5,5 mm. Astfel m-am hotarat sa fac dupa capul meu folosind andrele de 2,5 mm. Forma caciulitei am reusit sa o redau perfect, dar nu si bufnita. Mi-a iesit o aratare ciudata rau si cu toate acestea am avut inima sa o pun in pachetelul meu pentru schimb.

 Eh, invatatura de minte.

Azi e miercuri, deci ne adunam la Yarn Along organizat de Ginny.

Copie si original 7

Mi s-a parut a fi o idee buna faptul de a relua comparatiile intre copie si original, astfel ca am ajuns deja la seria a 7-a.Pentru inspiratie m-am ghidat dupa un bolero gasit de vanzare pe etsy la Svetlana din Bulgaria.

Original

Copie

Daca doriti sa vedeti celelalte serii e de ajuns sa apasati tagul cu "Copie si original" aflat in partea dreapta la etichete. 

Cirese dulci de iulie

           Asta e partea a doua a cadoului meu pentru schimb, o salopetica rosie cu cateva petice in forma de inimioara.  Ideea de a o lucra mi-a venit cand am vazut una cumparata de-a gata la verisoara mea care se pregatea pentru venirea pe lume a fetitei ei.  De atunci si pana a ma apuca eu de lucru au trecut peste 2 ani, doar ca eu abia acum am gasit personajul perfect potrivit pentru ea.

 Pentru a fi usor de imbracat i-am pus multi nasturei. Cei de bretele se pot muta mai sus sau mai jos in functie de lungimea celui ce o poarta.

          Pentru ca e pentru masura de 3-6 luni si sigur va fi purtata cu scutec dedesubt, am ales ca intre picioare sa se inchida cu capse. Nu am gasit pe nicaieri capse rosii (deh, orasul meu e mult prea mic) si am cusut cu inima stransa pe cele negre. Noroc ca nu se vad la purtat.

         Nastureii sunt metalici, iar desenul lor imi aduce aminte de sigla BNR. :)

         Spatele e simplu, simplu, doar cu putin model de punct lenes in zona bretelelor. De fapt toata salopeta e foarte usor de lucrat (s-ar descurca pana si o incepatoare la andrele).

          Atunci cand am facut sedinta foto s-a nimerit sa fie ziua in care am mancat ultimele cirese din copac (cele mai dulci), de aici si denumirea data de mine. 

Inimioarele au fost lucrate separat tocmai pentru a inveseli atmosfera, apoi aplicate pe genunchi si piept.

Daca nu v-ati saturat inca de atatea cirese (din poze), va rog sa va serviti! :)

Daca e miercuri, atunci ne intalnim pe blogul lui Ginny la Yarn Along.

Mozaicul lunii iulie

Am sarit vreo doua luni la rand peste mozaic (mai si iunie) pentru ca nu am avut timp pentru a-l face. Deoarece fac multe fotografii cu gandul sa le imparatasesc cu voi pe blog, m-am hotarat sa-l fac pe cel din iulie macar.

           Privind aceasta alaturare de poze gandul ma duce la vacanta, la zile lungi de  vara insorite. Am fost harnicuta inca la inceput de luna cand am facut dulceata de cirese negre dulci, iar mai apoi alta tura de cirese negre amare. Am cules tei si l-am pus la uscat pentru ceai, apoi am pus visine cu zahar pentru a face prajituri la iarna. Am incercat si reteta de Fasole verde la borcan (pe care am gasit-o la Corina).  Va anunt eu daca mi-a reusit cand voi apuca sa le folosesc.

          Am reusit sa fotografiez tunelul verde (frate cu Tunelul iubirii despre care am citit un articol interesant acum ceva timp).

           In luna iulie am reusit sa fac 100 km (o suta!!!) cu bicicleta. Am prins o vreme superba, m-am bronzat (ca tractoristii, e drept), am facut si vibromasaj (fara voie, circuland pe drumuri neasfaltate).

 Asta e "marea" la care merg cei din imprejurimi. :)

          O lectie invatata: ia-ti apa multa cand mergi la drum, mai ales cand e foarte cald. Noroc ca cineva a plantat pe marginea drumului pomi fructiferi (corcodusi) a caror fructe astampara setea.

           Am mancat cateva dude de pofta, mi-as dori un copac mare numai pentru mine. Intr-un an mama a adus o sticla de 1,5 l plina cu dude ce le-am congelat si am facut mai tarziu inghetata din ele adaugand si cirese negre amare pe langa. A fost cea mai buna inghetata mancata vreodata. 

     N-am mai avut timp de facut plimbari pe jos caci prietena mea a plecat in strainatate si singura nu am tragere de inima. Insa imi lipsesc tare mult acele momente.Ma consolez cu plimbarile pe bicicleta. Asa reusesc sa fotografiez toate plantutele ce imi atrag privirea, toti ciulinii si maracinii. :)

Vulpita

A reusit cadoul meu sa ajunga la destinatar, iar acum pot sa impartasesc cu voi ceea ce am lucrat cu drag o luna si jumatate cu andrelele.

Voi incepe cu cel de-al doilea lucru realizat. E mai aproape de inima mea deoarece el a fost confidentul meu si cel ce a stat langa mine atunci cand eram cu bunica in spital. Orele de noapte si dimineata foarte devreme au trecut mai usor cand lucram cateva randuri in timp ce vegheam somnul bunicii mele.

Modelul l-am gasit pe ravelry si e gratis doar pentru cea mai mica marime (de la nou nascut pana la varsta de 6 saptamani). Cei ce stiu sa lucreze raglan pot adapta insa foarte usor modelul la alte marimi fara a fi nevoie de multe modificari.

Inainte de a ma apuca de lucru am vizionat cateva sute de modele ce au folosit aceste instructiuni si am citit adnotarile multor persoane. Partea cea mai distractiva a fost alegerea nasturilor. Cea mai plictisitoare a fost cea in care am lucrat snurul portocaliu ce incadreaza jachetica- vestuta.

Am folosit andrele de 2,5 mm si mi-au intrat aproximativ 250 g cu totul.

Modelul de vulpita l-am gasit pe pinterest acum ceva vreme. Cand am aflat ca partenera mea de schimb are ca animal preferat o vulpe (pe langa girafe si bufnite), m-am bucurat ca voi avea posibilitatea sa folosesc schema salvata. Daca ati sti cate mai am inca care isi asteapta randul la lucru!

Sursa: pinterest

Aceasta e doar prima dintre cele 5 parti ale pachetelului pregatit de mine, urmeaza in curand alte postari.

Va urma....

Azi e miercuri, asa ca ma inscriu la Yarn Along organizat de Ginny.

Yarn Along (sau ce am in lucru pe andrele)

Azi e miercuri, particip la Yarn Along organizat de Ginny.

Ce faci cand trebuie sa lucrezi ceva plictisitor de simplu care se repeta la infinit? Iti iei cele mai simpatice andrele (daruite cu drag de o prietena pasionata si ea de lucru manual), o carte interesanta (a carei pagini stau deschise singure fara sa le tii) si treaba merge de la sine!

Am cuparat de la Targul de antichitati 3 volume din Torente de Maria-Anne Desmarest. Am auzit multe pareri bune despre aceasta carte si am fost curioasa sa vad daca ma "va prinde" si pe mine.

Voi ce mai lucrati? Ce mai cititi?

Comoara piratilor

    Mi-am amintit de acesti botosei lucrati cu 2 ani in urma. Au fost ceruti de fetita prietenei mele din copilarie. Masoara doar 2,5 cm in lungime. Stiti scoicile acelea mici, mici ce se gasesc pe plajele din Romania? Le-am pozat ca reper ca sa va dati seama de marimea botoseilor. 

 

Am revenit...

Am revenit printre voi... Am avut parte de o perioada destul de grea din care am invatat multe si am incercat sa rearanjez prioritatile. Mi-era dor sa scriu pe blog, caci poze incerc sa fac oricum.

Din domeniul andrelelor nu va pot arata nimic inca. Lucrez la un cadou pentru un schimb si nu vreau sa afisez nimic pentru a tine secret pana vor ajunge la destinatar. Tot ce va pot spune e ca am gasit niste modele foarte dragalase si am incercat sa combin ideile mele cu ale lor. Ce a iesit veti putea vedea in curand.  

Azi am retrait o senzatie placuta din copilarie spaland un covor cu apa pusa la incalzit la soare. E asa de placuta munca asta, iar rezultatele foarte multumitoare. Balaceala in apa calduta, picioare desculte prin apa,  un covor ca nou si o inghetata de capsuni facuta in casa drept rasplata. Ce-ti trebuie mai mult intr-o zi torida de vara?

Va las in compania macilor. Cineva a avut o idee inspirata sa-i semene in fata unei cladiri publice. Ii vedeam in fiecare dimineata inainte de rasaritul soarelui si stiam ca va fi frumoasa acea zi. 

 Cu drag, 

Sosete tricotate cu un calcai neobisnuit

M-am grabit sa termin perechea de sosete roz caci mai sunt doar 3 zile pana la finalul provocarii. Vroiam sa le fac niste poze frumoase, dar cum la noi ploua si e frig, nu am mai iesit sa caut un loc special.

E deja al doilea model de sosete tricotate ce il lucrez cu un calcai format intr-un mod neobisnuit. Si mi-a iesit! A trebuit doar sa citesc de cateva ori cu atentie explicatiile.

In luna iunie, una din temele provocarii de pe ravelry este de a realiza o pereche de sosete cu o constructie neobisnuita si sunt aproape convinsa ca voi participa caci am ochit vreo 2-3 modele foarte interesante.

Pana data viitoare va pup si sa ne revedem cu bine!

Aceasta postare face parte din rubrica saptamanala Yarn Along organizata pe blogul lui Ginny.