N-am tricotat deloc saptamana trecuta, am facut o pauza (de nevoie) de o saptamana si o zi. Cred ca va inchipuiti ca, dupa asa o perioada lunga fara andrele, asteptam cu nerabdare momentul cand voi putea sa lucrez cu ele. Problema mea era ca nu gasisem un proiect care sa ma tenteze, asa ca am decis sa ma uit printre firele pe care le am deja ca sa vina inspirația.
In prima punga pe care am deschis-o am gasit un fir de catifea. Era o bobina pe care am cumparat-o in concediul din 2007 vizitand o piata locala. Tin minte ca m-a atras culoarea si faptul ca era mult fir pe bobina, vreo jumatate de kilogram. Pretul era de asemenea foarte convenabil, astfel incat n-am stat mult pe ganduri si am cumparat minunea. Planul meu era sa fac un hanorac"de catifea". Habar n-aveam pe atunci ca un astfel de fir nu se lucreaza usor.
In toti acesti ani am incercat de mai multe ori sa-l transform intr-o haina, dar fara sorti de izbanda. Reusisem doar sa fac un ghem mare cu firul pus in doua (mare greseala). Fiind inelastic, lungimea celor doua fire difera si ajung sa am o bucla pe care trebuie sa o port pe toata lungimea firului, dar care uneori se incurca si tot ce pot sa fac e sa rup unul din fire si sa innod. Astfel se pierde din calitate.
Stiam deja toate acestea cand m-am decis sa-l folosesc. Ma bazam totusi pe cheful de tricotat pe care il aveam dupa pauza lunga. In acea zi am facut multe esantioane. Prima data am incercat pe andrele de 4,5 mm cu firul pus in doua, dar nu iesea uniform lucrul. Apoi am incercat cu 5 mm si am avut acelasi rezultat. La fel si cu 4,75 mm. Apoi mi-am adus aminte ca am vazut pe un canal de youtube o combinatie a firului de catifea cu un fir de lana si iesise o rochita interesanta. Am incercat si aceasta varianta chiar pe doua numere diferite de andrele, dar nu mi-a placut rezultatul deoarece era prea mare contrastul dintre cele doua fire (cel de catifea are o nuanta foarte frumoasa de piersica si in tot stocul meu de fire nu mai am ceva asemanator).
Mi-a venit in schimb o alta idee de a incerca sa lucrez firul cu andrelele de 2 mm. Si da, mi-a placut cum iese, dar parea totusi o truda mult prea mare pentru a face un hanorac intreg, chiar si pe marimea unui copilas. Atunci m-am gandit ce-ar fi daca as incerca sa lucrez cu firul in doua dar cu andrele de 3,5 mm? Asta a fost varianta castigatoare!
Partea buna a acestui fir e ca a rezistat cu stoicism tuturor acestor incercari ale mele. M-a mirat acest lucru pentru ca firul nu e deloc rezistent la rupere. Un alt avantaj e ca are o textura frumoasa, seamana cu un zid de caramida pe partea de dos a lucrului.
Nici pe fata nu arata rau. Voi pe care o preferati?
Am inceput cu spatele hanoracului. Desi e pentru bebelusi i-am facut rascoieli pentru maneci si gat ca sa se aseze bine pe corp. Voi adauga si niste torsade in lucru, mi s-a facut dor sa lucrez cu ele. Nu multe, nu vreau un model incarcat si cred ca nici firul nu e potrivit pentru torsade. Inca ma gandesc ce model de gluga voi face si daca sa-i adaug buzunare.
Desi firul nu se intinde deloc, materialul tricotat din el are elasticitate. Sunt curioasa cum se comporta la spalat. A incercat cineva din voi un asfel de fir? As fi interesata sa aflu parerile voastre.
Sanatate multa, aveti grija de voi! Va multumesc pentru vizita si timpul
petrecut cu blog, ne vedem cu bine la urmatoarea postare.
Cu drag, Valentina
P.S. Ramurica lângă care am pozat firul am pus-o in apa ca sa ma bucur de ea mai mult timp.
