Rochita cu fundite tricotata

       Vreau sa incep prin a va multumi pentru incurajarile voastre de la postarea precedenta. Incerc sa vad partea buna din aceasta experienta si sa fac lucruri pe care mergand la servici mi-ar fi greu sa le inghesui in programul zilnic, cum ar fi de exemplu varuitul unei incaperi sau treburi in gradina fara a imi face griji ca mainile mele nu arata bine pentru a te prezenta a doua zi in locuri publice. Am alocat si tricotatului mai mult timp fara a ma simti vinovata. In plus, sedintele foto pot fi facute la ore in care lumina naturala e optima. Timpul de asteptare pentru cea mai recenta sedinta a fost de cateva zile. Motivul principal: nu inflorisera inca trandafirii de culoarea rochitei. 😉

        Totul a pornit de la firele de bumbac pe care le avem cumparate cu cativa ani in urma. Facusem chiar si un esantion. Gandul meu era sa impletesc o bluzita de genul cum mai lucrasem din acest fir. (aici si aici)

         Am cautat modele dantelate pentru partea de la poale si m-am oprit la cel mai simplu gasit. L-am lucrat fara a fi nevoie sa ma uit pe schema (repetarile sunt foarte usor de retinut). Partea cea mai grea a fost alegerea modelului care sa-mi permita folosirea unei culori contrastante. Aici am pierdut o gramada de timp. Eram cat pe ce sa rennunt la a face un model in doua culori cand am dat peste niste fundite cu inimioare atasate. Mi-a placut ideea deoarece le-am vazut deja lucrate la cineva. E drept ca erau brodate si intr-o culoare pastel. Le-am inceput in aceeasi zi in care le-am gasit si nu m-am lasat pana nu am terminat partea cu fundite.

        Totusi nu eram deloc incantata de rezultat. Contrastul era prea mare, eu imi imaginasem ca funditele vor iesi mai finute... Am apelat la parerea altor tricotarese si am organizat un sondaj de opinie. Toti cei care au raspuns au votat sa continui cu lucrul si sa las funditele la locul lor. Incurajata de ele, dar fara mare tragere de inima am continuat sa tricotez.

        Nu aveam inca o imagine clara cum sa fac partea de sus, dar am descoperit un maieut croit care m-a inspirat.

          Eram nelamurita cum sa fac bretelele tricotate astfel incat sa nu se ruleze.  Nici nu vroiam sa le fac in intregime tricotate caci bumbacul e greu, iar un maieut ca acesta nu avea nevoie de greutate suplimentara. Ideea mea era sa folosesc pentru partea de sus satin lat care sa se lege pe umeri, dar stiam ca acesta trebuia calcat si, in plus, putea sa se desfaca in timpul purtarii. Am ales bretele simple pana la urma, era deja destul de incarcat modelul. Parerea mea e ca poate fi purtat ca o rochita pentru varsta de 4-5 ani sau ca tunica pentru fetite de 6-8 ani.

        As avea nevoie de o parere foarte sincera in privinta ei. Mi-ar placea sa votati una din casutele cu "Imi place" sau "Nu-mi place" de la sfarsitul postarii. Probabil ca va fi unul din primele lucrusoare pe care le voi pune in vanzare si m-ar ajuta sa stiu ce credeti despre ea.
        Va multumesc pentru timpul petrecut pe blog, ne vedem cu bine in postarea viitoare.

Cu drag,
Valentina

         

Jucarie tricotata - maimutica

         Bine v-am regasit la o noua postare! Azi va fi vorba despre o jucarie, mai exact o maimutica tricotata. E deja a doua de acest fel lucrata de mine. Pe prima o puteti vedea aici  daca vreti sa faceti o comparatie.

        Am folosit exact acelasi fir, dar secventele de culori s-au asezat complet diferit pentru ca am inceput din locul unde am taiat firul pentru prima maimutica. In timpul lucrului mi s-a parut ca nu am mai lucrat vreodata ceva asemanator si chiar m-am impotmolit pe undeva. E drept ca prima jucarie am lucrat-o acum aproape 7 ani in urma. Parca nu-mi vine a crede ca postez pe blog de  atatia ani!
         Pentru ca maimutica asta trebuia sa ajunga la doua surori si stiu ca de obicei fetitelor le place sa imbrace si sa dezbrace papusi, am decis sa  lucrez si cateva hainute: o rochita si un hanorac cu gluga.

          Am inceput cu rochita, dar nu orice fel, ci una in miniatura folosind un model ce l-a creat Sasha din Elvetia. Binenteles ca ea a creat modelul pentru fetite, iar eu a trebuit sa adaptez la dimensiuni mici, mici, mici (rochita e cat o forfecuta de unghii). Astfel a trebuit sa renunt la unele detalii, dar am fost multumita de cum se aseaza.

Iata si originalul care m-a inspirat!

.        Pentru hanorac am gasit putin mov si am vrut sa-l folosesc tot. Am inceput cu gluga, apoi am trecut la raglan si am incheiat cu dungulitele mov. In loc de nasturei am folosit capse pe care le-am cusut. Cred ca le e mai usor si fetitelor la operatiunea imbracat/ dezbracat. Deasupra capsei la hanorac am brodat un mic trandafiras mov. Initial facusem maneci lungi hanoracului dar pentru ca era greu la imbracat, am desfacut.

         Maimutica a fost primita cu multa bucurie si intrebarea care a fost pusa "Pot sa dorm cu ea?" m-a facut sa inteleg ca va fi iubita in noua ei casa. Am primit chiar si o cerere de a-i tricota chilotei sau pantalonasi.
           Va multumesc pentru timpul petrecut pe blog, ne vedem cu bine la urmatoarea postare!


Cu drag,
Valentina

O bufnita, doua bufnite, trei bufnite... handmade

Am devenit o iubitoare de bufnite si pe unde merg, tot le fotografiez. Nu, nu e vorba de una reala, aceea doar se aude noaptea din parcul din apropiere, insa n-am vazut-o niciodata. Azi e vorba doar de bufnitele handmade.

Prima cu care am dat ochii e sculptata in lemn si pazeste o gradina cu flori E chiar reusita zic eu. Langa ea mi-am pozat sosetele acum un an.

A doua e simpatica tare si tine loc de cutie postala. In poza asta e cam decolorata, in vremurile ei bune arata chiar mai bine. La un moment dat imi venise ideea de a incerca sa fac o copie a ei.

 A treia e a mea, una mica, alba si foarte prietenoasa. A vrut sa se aseze tocmai pe rochita pe care am lucrat-o pentru a o oferi cadou. Mamica fetitei indrageste si ea aceste vietati.

A fost atat de placut sa lucrez la rochita! Am inceput cu dantela care a tinut vreo treizeci si ceva de randuri, adica destul cat sa-mi treaca interesul pentru a trece la modelul jerse. Apoi am inceput  bufnita si astfel nu m-am plictisit deloc.

                                                       dosul lucrului

La spate am optat pentru nasturei si am facut o deschidere mai mare pentru a putea fi imbracata usor.

Ultimii nasturei mov din colectia mea au fost cusuti aici.

Am combinat doua metode de lucru, cea veche cu ochiuri rasucite la dantela si cea noua cu ochiuri normale de tricotat.

Acum astept cu nerabdare sa vad daca se va potrivi fetitei. Daca voi primi poze cu ea imbracata si aprobarea de a le posta pe blog, le veti putea vedea si voi.

Detalii:
- fir: Drops baby merino
- greutate: 198 g
- andrele: 2,5 mm
- timp de lucru aproximativ o luna si jumatate

Va multumesc pentru vizita si gandurile bune!

                                                          Cu drag,

Jurnal de ianuarie

Pentru astazi (data/ora)... 14 ianuarie, ora 21

Afara ... e caldut, adica cald fata de cum a fost zilele trecute cand a fost ger si viscol. Termometrul arata acum -1 grad Celcius. Zilele trecute arata -15 de cate ori ma uitam la el. La un moment dat am crezut ca s-a blocat termometrul. 

Mă gândesc... sa ma apuc de provocarea lansata de Carmen si de Irina. Le voi  cumula si voi raporta rezultatul obtinut dupa ce trec cele 30 zile. 

  Am invatat ... ca o plimbare de cateva minute prin aerul rece face sa treaca durerea de cap. Plus ca se pot face cateva poze frumoase cu zapada pufoasa. 

Sunt recunoscătoare pentru ... zilele libere in care se strecoara oameni dragi si activitati neplanificate.

Din bucătărie ... am facut friptura dupa reteta invatata de la mama si un tort pe care l-am ornat cu totul altfel decat o faceam pana acum. Rezultatul a fost apreciat. 

Cu ce sunt imbracata ... azi port sosetele mele roz. Sunt lucrate cu firul pus in doua, deci mai groase decat cele ce le lucrez de obicei. Este modelul ce mi l-a oferit designerul Heidi Nick cand am participat la o provocare pe grupul ei. Tot ea a creat si modelul de la proiectul misterios ce vi l-am prezentat in postarea anterioara.

 

Citesc ... Dune de Frank Herbert. De fapt, abia am citit cateva pagini. Am terminat, in schimb, cartea primita in dar de ziua mea, Suflete pereche de Cecelia Ahern.

Ceea ce astept (sper) ... sa jung la sanius iarna asta. In prima zi a anului nou am fost pe la derdelus, dar doar pentru poze. Aproape se insera, iar eu eram echipata ca pentru servici, nici o sansa de dat cu sania.

 

Ce mai mesteresc ... 

o rochita dupa modelul Nataliei Pelykh. 

Si am inceput o caciula din firul cumparat in vacanta de anul trecut. Am reusit sa-l transform din sculuri in gheme. Am cautat mult un model care sa se potriveasca acestui fir si dupa cum observ cred ca imi va ajunge si de o pereche de manusi.

Ascult ... Alexander Rybak - In to a Fantasy

În casa ... e caldut si bine. 

Unul dintre lucrurile mele preferate ... plimbarea prin zapada. Nu conteaza cat de frig e, daca sunt echipata bine nici macar nu simt frigul. Plimbarea recenta a fost facuta la -14 grade.

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ... .sa ajung la bunici. 

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:  de fapt azi e un filmulet si nu o imagine. E tentativa mea de a scutura stratul de glazura alba de pe brad. Poate va era dor de zapada...

 

Dantela si trandafiri

 

 Azi va prezint un puloveras lucrat cu mult drag, dar a carui executie s-a lungit mult prea mult. E inceput pe 23 ianuarie dupa cateva zile insorite si caldute, fapt ce mi-a indus o stare de primavara. Am vrut ceva cu flori, cu putin verde si un pic dantela pentru feminitate.

Am ales trandafirii, mi s-a parut ca ei, alaturi de dantela, vor da hainutei eleganta si farmec. Am folosit andrelele mele preferate (cele roz de 2,5 mm)  si fir de bumbac pe care il avea cumparat de cel putin 10-12 ani. Dantela de la poale am ales-o special pentru valurile ce le formeaza.

Pe spatele lucruluil, la final, arata cam asa:

Pentru fiecare trandafir in parte am folosit cate o bucatica de fir, fapt ce m-a ajutat ca atele sa nu se incurce in timpul lucrului. Totusi aceasta metoda are dezavantajele ei, caci la sfarsit a trebuit sa ascund o gramada de capetele de fir. Poza asta o pun special pentru Cristina, ea m-a intrebat cum arata dosul lucrului. Puteti observa fata si spatele(amandoua pe dosul lucrului), unul cu atele ascunse, celalat cu ele la vedere.

Si inca o poza reprezentativa - uite ce gramajoara s-a strans dupa acesta munca (cei care lucreaza in domeniu, stiu foarte bine ce inseamna).

Puloverasului i-am adaugat nasturei in spate pentru a putea fi bagat mai usor pe cap. Nu am gasit exact la nuanta firului, dar am fost multumita de cum s-au potrivit.

Pentru dantela din zona pieptului mi-am schimbat parerea de cel putin 25- 30 ori, am desfacut si refacut pana cand arata acceptabil. De aceea, daca priviti atent la prima imagine veti vedea ca in acea zona apare o nuanta mai inchisa de alb. Dupa ce am spalat puloverasul la masina, nici nu se mai cunoaste.

Cu manecutele am avut aceeasi dilema, refacut de cateva ori pana am nimerit modelul potrivit. Nu am facut poze la toate, dar una merita mentionata. Am incercat sa pun o parte din dantela de la poale si sa adaug boboci de trandafir. Am renuntat deoarece mi se parea mult prea incarcat. Voi ce parere aveti de acest lucru?

Daca va e greu sa scrieti un comentariu, puteti vota cu Imi place sau Nu-mi place  exact la sfarsitul postarii. E vorba doar de un click in casuta pe care o alegeti.

Va mutumesc pentru rabdarea ce ati avut-o (daca ati citit tot ce am insirat eu aici).
Pe curand dragele mele cititoare!

Cu drag, 

Dantelă si trandafiri

           Imi doream de o vesnicie sa lucrez o hainuta de fetite cu trandafiri si dantela. Iata ca a venit si momentul potrivit, in familia mea s-au nascut doi copilasi, un baietel si o fetita.  Acesta e intotdeauna un motiv de bucurie, iar pentru mine un prilej special de a darui celui mic ceva lucrat de mine.

           Pentru fetita am inceput o rochita-tunica, cu danteluta la poale si cativa trandafiri rasfirati. Cam aici am ajuns cu lucrul, inca nu am o idee clara cum va arata la final, caci in capul meu navalesc noi si noi metode de a continua.

Trandafirii imi amintesc de cei vazuti intr-un loc de poveste vizitat in vara anului trecut. Era dimineata tare, 6 jumate sau 7 si aveau inca roua pe ei. Imi amintesc aerul tare de munte si racorea diminetii, desi era in plina vara.

Cu drag,

Azi e miercuri, va invit la Yarn Along pe blogul lui Ginny.

Inimioara cu parfum de lavanda

 Acum o luna in urma (mai exact pe 17 martie) incepeam o provocare lansata de o prietena anul trecut. Deocamdata nu am reusit s-o indeplinesc decat pe jumatate, caci pentru a o finaliza mai e nevoie sa public si explicatiile acestei hainute.

 Ceea ce m-a inspirat in realizarea bluzitei a fost buchetelul de lavanda primit in dar, iar culorile au fost alese special pentru a se asorta cu aceasta.

 Modelul e simplu, cu putina dantela, o inimioara delicata si cativa nasturei mov la spate pentru a putea fi imbracat usor. Manecutele le-am lucrat cu noua tehnica invatata si anume pornind de de sus de la umar., fara a mai fi nevoie de cusaturi.

 Ideea mea initiala de a-i adauga margelute nu mi s-a parut necesara, deoarece ar fi fost mult prea incarcat. Voi ce parere aveti despre acest lucru?

 Astept cu interes si ideile voastre, voi ce ati schimba la ea?

Cu drag,

Postarea mea particopa la Yarn along organizat de Ginny.