Traind izolat - martie 2020

         Bine v-am regasit dragii mei cititori! A trecut o perioada lunga de cand am scris ultima postare, dar in care m-am gandit din cand in cand sa revin, desi in clipa in care intram pe blog pur si simplu mi se bloca inspiratia si nu reuseam sa leg doua vorbe. Mi-am dat seama ca scriu mai mult pentru mine, desi comentariile voastre ma fac sa continui aceasta munca. O consider munca, caci desi o fac doar din placere, cere timp destul. Uneori scriu cateva ore un articol.
       Azi se implinesc 6 zile de cand stau in casa. Ziua de azi mi s-a parut cea mai lunga de pana acum deoarece n-am avut nimic de facut si nici la biserica nu am ajuns. Am citit in mai multe locuri ca ajuta sa tii un jurnal  al acestor zile si sa ai un program fix. Acest lucru m-a facut sa compun o postare pe blog dupa aproape 5 luni lipsa. Nu voi scrie despre fricile mele, dar voi povesti despre ceea ce ma ajuta sa trec mai usor peste aceasta perioada.
         Cel mai drag mi-e sa ma joc cu andrelele, voi stiti deja asta. In ultimul timp am avut doar cate un singur proiect in lucru, mintea mea nu a mai generat idei noi si chiar au existat perioade in care dupa ce terminam ceea ce aveam in lucru treceau zile intregi fara a avea idee ce altceva as putea incepe. Tin minte ca la sfarsitul lui 2019 eram entuziasmata pentru proiectele noului an. In acest scop am luat agenda primita in dar  de ziua mea si i-am tricotat o coperta din firele vopsite de mine cu cativa ani in urma. Mi-a adus atata bucurie acel proiect, avea toate culorile curcubeului in el. I-am adus cateva modificari ca sa semene cu o coperta de carte care poate fi deschisa si nu ca o husa inchisa pe 3 parti cum era originalul.

        In prezent am tot un singur proiect pe andrele, e vorba de o fustita ce am inceput-o pentru mine. E mult de lucru la ea pentru ca o vreau lunga (va avea cel putin 90 cm lungime). Planul meu era sa o pot purta  toamna sau iarna, dar cu situatia de acum e posibil sa o termin mult mai devreme. Voi reveni cu o postare in care o sa va arat modelul si va voi explica cu ce fir lucrez, plus ce am schimbat fata de original.
         Un lucru care imi lipseste mult acum e plimbatul pe jos. Imi place enorm, in special dimineata. Imi da o senzatie de vacanta, mai ales daca nimeresc pe niste stradute pe care n-am mai fost. In toamna anului 2019 am intrat si eu in randul celor care au telefon performant ( am rezistat eroic pana acum cateva luni). Unul din motivele care au dus la achizitionarea telefonului  a fost ca puteam instala o aplicatie care sa-mi numere pasii. Timp de 3 luni am contorizat numarul de kilometri parcursi cu mare drag! Abia astept sa am libertatea de a face acest lucru din nou.
         Cartile sunt un alt punct de pe lista ce ma ajuta sa trec perioada aceasta. Intamplarea face ca ultima carte citita sa aiba actiunea desfasurata in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Am fost atat de zguduita de subiectul acestei carti incat multa vreme m-am gandit la cat de bine o ducem noi acum si daca as fi trait in acea perioada nu stiu daca as fi supravietuit acelor conditii. Acum cand vad ca unele situatii se aseamana cu cele de atunci, ma trec fiorii pe sira spinarii.
           Am inceput sa fac fac curatenia de primavara, pe tihna, cate un sertar, cate un dulap, cate un coltisor ca sa am activitate cat mai mult timp. Am curatat impreuna cu tata burlanele de funingine pe dinauntru, iar acum focul parca arde mai vesel in soba. Am plantat ceapa si am folosit un instrument  realizat de tata pentru a face gauri la distanta uniforma.
           Ieri noapte a inceput sa ninga si s-a depus un strat subtirel de zapada. Mi-e mila de arbustul cu floricele roz  si de caisul care are mugurasi destul de mari, sper din suflet sa nu inghete.

     

Va multumesc pentru timpul petrecut pe blog, va doresc zile linistite, sa-i aveti pe cei dragi sanatosi. Vom trece noi si peste asta.

Cu drag,
Valentina

.

In culori de toamna

Bine v-am regasit dragile mele cititoare! Am lipsit mult timp, am uitat chiar si parola pentru blog. Azi am recuperat-o. Noroc cu prietena mea care ma mai intreaba din cand in cand cand voi scrie o postare noua si i-am promis ca va fi saptamana aceasta.

                         Am avut o toamna in culori superbe, pe oriunde aveam treaba luam si aparatul de fotografiat cu mine. Floricelele din prima fotografie au fost imortalizate duminica , am observat ca cele care cresc pe langa pietre nu au fost atinse de bruma inca.

Va multumesc tuturor celor care mi-ati lasat comentarii si imi cer scuze ca nu le-am raspuns celor ce m-au rugat sa-i ajut cu detalii despre tricotat. Voi incerca sa fac asta in curand.

Inspirata de nuantele toamnei am lucrat o pereche de manusi de care sunt foarte incantata. Pentru prima data am lucrat cate doua degete simultan si m-am straduit ca si culorile sa se alinieze la fel pe amandoua manusile.

Alt  proiect in lucru e esarfa mea in culori de toamna. Am desfacut inceputul ce vi-l aratasem in jurnalul de septembrie si am adaugat un fir cu ceva nuante de maro. Ce ziceti, arata mai bine asa?

Inca nu stiu daca va fi esarfa sau fata de perna. Pentru oricare din ele e la fel de mult de lucru. tinand cont ca lucrez cu andrele de2 mm. A treia optiune ar fi sa-l transform in fular circular si sa-l captusesc cu polar pe dinauntru.
        In alta ordine de idei,  anul acesta mi-au aparut primele fire de par alb( vreo 3-4), undeva in crestetul capului. Cand ma pieptan intr-un anume fel, se vad! Si sa stiti ca nu m-a intristat acest lucru, ci ma gandesc deja in ce nuanta ma voi vopsi cand va fi nevoie! Ar fi pentru prima data in viata. Voi cum ati ales culoarea la inceput?
        Deja se cam lungeste postarea mea si mai am cateva proiecte terminate ce se potrivesc acestei postari: o pereche de sosete a carui designer e Rich Ensor (v-am mai povestit eu de el cand v-am aratat niste sosete albastre) si o caciulita lucrata dintr-un fir ce l-am cumparat intr-o vacanta acum 9 ani. In sfarsit si-a gasit menirea.

Pisoiul meu care mereu cauta un loc cat mai caldut de cand a venit toamna a adormit cu nasul in patura. Nu s-a trezit nici macar cand l-am fotografiat.

De acum cred ca va veni iarna, diminiteata e o bruma groasa peste toate.

 Ne vedem cu bine la urmatoarea postare, am o colectie de prezentat intr-o anumita culoare, veti vedea tura viitoare! Va pup si va multumesc pentru vizita!

Monstrii din resturi de fire

Atunci cand iti place sa lucrezi sosete, inevitabil  ramai si cu resturi de fire (ghemulete mici de 5-10 sau 15-20 grame) pe care nu te induri sa le arunci si le tii acolo pentru un candva. Astfel ca la un inventar pe la incepul primaverii am observat ca se adunase o punguta cu tot felul de fire colorate.

Am hotarat sa-mi fac tot sosete, asta dupa ce am vazut la altii astfel de monstri colorati ( asa le numesc cei de pe ravelry sau chiar Frankensocks, adica un fel de Frankenstein, dar din fire).  E o munca foarte placuta, sa iei fiecare bucatica si sa o imbini astfel incat sa ai dungi vesele pe toata suprafata sosetei.

Eu am incercat sa fac amandoua sosetele la fel, dar sa stiti ca se practica si doua sosete cu totul diferite.

Mi-a placut mult mai mult cum au iesit pe dosul lucrului, dar fiindca erau mule fire de ascuns, am renuntat la a le purta pe dos.

Nici pe fata nu arata rau.Voi ce preferati?

Cu siguranta voi mai repeta un astfel de experiment caci mai am resturi in punguta.

Noua mea pasiune

Mi-am descoperit o noua pasiune - vopsitul firelor. Acum cand ma uit la fire (in specal cele vopsite de mana) incerc sa-mi dau seama prin ce metoda au fost facute, ce culori au fost combinate, cam cat de gros e firul. Prima incercare s-a soldat cu un succes, e vorba de curcubeul de mai jos.

 Am inceput sa lucrez deja cu ele, am inceput ceva mic care sa meaga repede , iar satisfactia sa fie imediata. In acelasi timp am invatat o metoda noua de a tricota in care nu mai ies ochiurile rasucite cum imi ieseau pana acum.Se vede, nu-i asa? Desi in unele parti parca am rasucit cateva tricotand "pe pilot automat".

Culorile nu sunt uniforme, ci "in ape", dar de fapt asta e farmecul firului vopsit acasa.  Tura a doua am incercat sa fac combinatii. Din rosu si albastru a iesit mov, din verde cu albatru si putin mov a iesit teal- verdele acela inchis. Am invatat sa fac sculuri ca cele pe care le admiram pe ravelry.

Care din aceste culori ati dori sa le vedeti lucrate intai? Vreau sa particip la o provocare si imi e atat de greu sa aleg, poate ma ajutati voi. Va multumesc anticipat. :)

Cu drag, Valentina