Dar de blog 2018

        Inca imi fac griji pentru cum veti primi voi darul asta pentru ca e o idee copilareasca. Habar n-am daca copii din ziua de azi se mai joaca cu papusile tinand cont de toate tehnologiile disponibile. 
        Ideea mi-a venit mai demult, dar n-am avut starea necesara de a lucra asa ceva.

 Cand eram eu mica am primit de la prietena mamei mele 3 hainute lucrate pe masura papusii mele preferate. Si chiar erau deosebite.  Eram asa de incantata ca toti copii de pe strada au aflat acest lucru!

         Asa ca de data asta a venit randul meu sa fac o bucurie unui copil.  Am cumparat o papusa (de fapt e bebe baietel) si i-am lucrat o garderoba de iarna.
         Am inceput cu hanoracul alb cu gluga si urechiuse de urs. Imi doresc sa lucrez asa un haorac in marime naturala pentru un bebe adevarat iar acum mi-am incercat mana sa vad daca pot face ceva sa se potriveasca.  Apoi a venit randul salopetei cu sosete incorporate. Sunt cele mai mici sosete lucrate vreodata ( au  aproximativ 2 cm), dar au calcai!

 Apoi am impletit o caciulita cu model interesant inceput de sus asa cum am vazut pe pinterest. Lucrand la hexagoanele pufoase am dat peste un fir care a vrut sa devina caciula, iar eu nu m-am impotrivit. 😉

Ca sa nu ramana caciula fara ceva asortat am lucrat o jachetica verde.Toate hainutele sunt lucrate cu fir de lana si andrele de 2 mm.

 In concluzie la acest dar de blog ofer o papusica cu 5 hainute pe masura. Daca v-ar placea sa le aveti lasati un comentariu la aceasta postare  pana pe data de 15 februarie 2018.

Cu drag de la

Sosete tricotate mov

       Daca ma intreba cineva cu cativa ani in urma ii puteam spune clar ca movul nu e una din culorile mele preferate. Apoi, dupa ce am afirmat public acest lucru, parerea mea s-a schimbat radical si nici macar nu-mi dau seama de ce. Anul trecut a fost pentru mine anul mov. Am lucrat multe cu aceasta culoare, in multe nuante ale ei. Apoi mi-am dat seama ca detin haine si obiecte personale in aceste nuante.
          Stiati ca movul e culoarea optimismului? Sa fie oare acest lucru cel ce mi-a schimbat parerea? Hm..cert e ca am impletit 3 perechi de sosete mov, toate cu torsade.  Sa incepem cu cea mai recenta pereche , cea destinata mie.
          Modelul a fost unul misterios, timp de 4 saptamani am primit cate un indiciu. Designerul e la inceput de drum, primul ei model publicat a fost cel ce l-am daruit lui Catrinel (sosetele le puteti vedea aici).
La ultimul indiciu am modificat putin schema si se pare ca a fost un lucru bun, am castigat o provocare cu ele, am primit si un premiu din Germania pe care vi-l voi arata intr-o postare viitoare daca sunteti interesate.

O alta pereche (abia acum mi-am dat seama de asta) e tot un proiect misterios cu indicii saptamanale. E unul din designerii preferati ce fac sosete cu torsade si acest lucru ma face sa vreau sa le lucrez.
Ce ciudat ca am ales tot culoarea mov!

 Am adaugat aceasta poza ca sa vedeti culoarea comparativ cu toporasii.

A treia pereche e lucrata mai demult si am daruit-o Loredanei . De data asta a fost nevoie sa lucrez cu firul in doua ca sa iasa numaratoarea de randuri si ochiuri ca in esantionul prezentat de creatoarea lor.

Mi-a mai ramas putin mov, desi nu cred ca imi va ajnge pentru o pereche intreaga. Dar sunt multumita de faptul ca am folosit in mod util aproape atoata cantitatea de fir. Daca stau sa ma gandesc bine, l-am mai folosit si pentru sosetele cu inimioare.

Asta e istoria unui fir mov cumparat cu cativa ani in urma si care a vrut sa devina sosete. Acum culoarea lui se afla pe una din unghiile mele ce mi-am prins-o in usa in saptamana asta care tocmai se incheie. De aceea am si intarziat cu darul de blog, dar urmatoarea postare ii va fi dedicata.

P.S. Daca tot spuneam in postarea trecuta ca mi-e dor de zapada, iata ca iarna a venit cu flori de gheata la fereastra si turturi.

Va doresc o saptamana cu spor in toate!

Cu drag,

Prima postare din 2018

          Habar n-am despre ce sa scriu in prima postare din 2018, nu ca n-as avea idei, ci nimic din ce am in cap nu se potriveste cu perioada asta. Nimic special vreau sa spun. De fapt eu nu stiu daca voi, cei care ma cititi, veniti aici numai pentru lucrurile mele tricotate sau va place sa vedeti din cand in cand si cate o poaza de prin locurile in care traiesc.
           M-am gandit sa va arat ultima poza din 2007 pentru ca atunci, pe 31 decembrie, am facut o plimbare pe jos de vreo 6-7 km si am facut doar o singura poza toata ziua.

       
           Am inceput anul nou cu o surpriza ce o lucrez pentru voi, deci va asteapta in curand un dar de blog. Nu vreau sa va spun mai multe acum, ci o sa descoperiti la vremea potrivita, sunt pe terminate cu lucrul.
           Astept sa vina iarna adevarata, parca mi-e dor de zapada. Azi dimineata am mers pe jos o bucata de drum si m-am oprit sa fac o poza maceselor inghetate, o pata de culoare in aceasta perioada.

          Luna aceasta am inceput o paturica din hexagoane pufoase, modelul e cel ce vi l-am aratat acum 2 postari. Am adunat toate ghemultele ce mi-au ramas dupa sosete intr-o cutie transparenta si mi-am propus ca in fiecare zi sa fac un hexagon.

          Pana acum am reusit sa ma tin de ele, iata rezultatul din prima saptamana. Imi place sa lucrez din fire colorate, incerc tot alte combinatii de fiecare data, sunt mici, usor de lucrat, nu te plictisesti deloc si in plus ai un sentiment placut cand vezi ca ai terminat relativ repede. Voi cantari sa va spun cate grame are unul si cat timp imi ia exact sa le fac. Probabil ca la final imi va fi greu sa le cos. Pana atunci le combin in fel si chip. 

       

          Am primit poze cu o hainuta lucrata de mine ce am dat-o cadou (asa ma bucur cand se intampla asta!) si am primit aprobarea sa v-o arat si voua. Voi pregati o postare speciala. 

         In rest sunt ocupata cu musafiri, retete noi de incercat, intalniri cu prieteni, invatat , o perioada plina , dar e placut. Anul acesta imi doresc sa ma apuc serios de o alimentatie sanatoasa si miscare, imi doresc din suflet sa pot declara la sfarsitul anului ca  am reusit.

         Va doresc un an  bun, cu sanatate, dorinte si planuri indeplinite, bucurii si cu persoane dragi alaturi.

Cu drag,

Cadoul de la Mos Craciun, sosetele mele speciale si ce am pe andrele

          Luna asta am avut parte de multe surprize, dar despre una in mod special vreau sa va vorbesc astazi. Mosul a gasit cadoul perfect pentru mine si nu a mai avut rabdare pana in ziua de Craciun asa ca  iata-ma posesoarea unui cos pentru lucru de mana! Si nu e vorba de orice fel de cos, ci unul special, pe mai multe nivele si cu cateva accesorii incluse. Ta-dam!

 E triplu ca marime fata de cel vechi, cu mai multe compartimente pentru o organizare mai buna a instrumentelor. Cam asa arata desfacut! Abia astept sa-mi asez lucrurile in el.

Daca va spun ca mi-am terminat sosetele speciale pentru Craciun ma credeti? Stiti ce usor merg dungulitele acelea? Ca o vezi pe una gata, apoi mai zici hai inca una si inca una si tot asa pana raman treburile nefacute, dar dungulitele cresc vazand cu ochii...

Mie mi se pare ca seamana cu acadelele acelea baston din filmele americane. A trebuit sa le pun fundita rosie pentru ca ar fi fost mult prea simple altfel. Modelul de fundita e luat de pe martisorul cusut pe etamina ce l-am primit anul acesta cadou de la colega mea.

Da, am sosete speciale de Craciun, sosete ce se aseaza perfect pe piciorul meu. Asta e avantajul principal atunci cand iti faci singur haine. Cantaresc 76 g si sunt lucrate cu andrele de 2 mm.

 Ieri a nins putin si m-am bucurat ca vom avea zapada. Dar azi a iesit soarele si a fost caldut ca de inceput de primavara. Am inceput un proiect de iarna, lucrez cu "zapada". Firul e bucle, modelul simplu, lucrul merge repede. Sa vedem daca reusesc sa termin pana la sfarsitul anului.

Va doresc un Craciun minunat, cu oameni dragi alaturi, cu sanatate, bucurii, colindatori, bunatati pe masa si multe lucruri bune. Craciun fericit!

Ce se poate face din resturi de fire?

Am ajuns sa-mi placa sa lucrez cu resturi de fire, poate chiar mai mult decat cu ghemele sau sculurile noi. Aproape intotdeauna va iesi ceva unicat, ceva ce nu seamana cu nimic din ce au realizat altii. Asta e unul din motive pentru care m-am apucat de facut sosete din resturi de fire. Am deja 3 perechi si ele sunt intotdeauna perechile pe care le aleg primele din sertar cand e vorba sa ma decid ce port  in ziua respectiva.

 Am o pereche albastra, una mov si una in toatre culorile curcubeului.

Cu siguranta nu ma voi opri aici. Motanul meu e innebunit dupa toate ghemuletele astea. Sunt mici si sunt perfecte pentru el ca jucarii.

Pentru ca deja am adunat o jumatate de gentuta de cosmetice de astfel de resturi, m-am gandit ca as putea gasi o utilizare mai buna a lor, adica un proiect mai mare. Si am dat peste The beekeeper's quilt. 

Sursa: ravelry

Mie imi place sa stau pe jos atunci cand tricotez si o astfel de paturica din hexagoane colorate, umplute cu vatelina mi-ar fi de folos, plus ca as scapa de toate resturile pe care le am.

Sursa: ravelry

Sursa: ravelry

Ar mai fi si varianta cu paturica din patratele, dar nu va iesi groasa ca cea si hexagoane.

              Ma gandesc ca totusi pentru o astfel de paturica e nevoie de un gramaj destul de mare, ceea ce m-ar lasa fara materie prima pentru lucruri mici cum ar fi sosetele de genul celor de mai jos. Acestea au fost lucrate in cadrul unui proiect misterios. In fiecare saptamana , timp de o luna am primit cate un indiciu. Am avut nevoie de 5 fire in culori diferite, dar am fost incantata de cum s-au potrivit intre ele.

Voi ce faceti cu resturile de fire? Sau in ce v-ar tenta sa le transformati?

Castigatoarea darului de blog

               Tocmai ce am facut etragerea castigatoarei darului de blog. Am filmat si vorbit in acelasi timp ca sa vedeti ca soarta (sau Random.org) a fost cea/cel care a ales cine sa primeasca manuselele). Filmuletul inca se incarca (sper sa  nu dureze mult).

                 Sa nu fiti dezamagite daca nu ati castigat, cu siguranta mai aveti o sansa cat de curand, mai am cateva surprize in plan. Astept adresa de livrare pe emailul meu: povestile.andrelelor@yahoo.com. Multumesc! 

                                 

Decembrie alb

De cateva zile la noi e iarna si e atat de frumos! Azi s-a nimerit sa merg o bucata de drum pe jos, erau -1,5 grade, dar era soare si nu batea vantul. Desi cunosc drumul acesta pe de rost, de fiecare data mi se pare minunat, in orice anotimp.🌲

Chiar mi-a prins bine putina miscare, desi nu a fost vorba decat de cateva minute.
           Am intrat deja in atmosfera sarbatorilor de iarna si mi-a venit cheful sa fac sosete in dungi, ceva special pentru Craciun. Am ales alb si rosu, dar ma gandesc sa adaug si putin verde cand voi ajunge la glezne, caut un model interesant sa se potriveasca. Ma delectez cu sirop de struguri facut de noi in casa, are o culoare si o aroma! 🍇

Am de ceva timp o activitate pe care o practic in timp ce tricotez: ma uit la podcast-uri.pe youtube (in dauna treburilor de acasa). Am cateva preferate pe care le urmaresc regulat. Unul din ele e filmat de doua surori(una-i blonda, cealalta bruneta) ce s-au nimerit sa fie amandoua insarcinate in acelasi timp. Cea care are un baietel acasa asteapta acum o fetita, iar cea care are fetite asteapta un baietel. Au impletit niste lucrusoare pentru bebe atat de dragute! Sunt vesele, isi vopsesc singure lana, croiesc, cos, ce mai eu zic ca nu va plictisiti. Daca v-am starnit interesul, va las link-ul.

  O saptama usoara cu spor in tot ce v-ati propus.
Cu drag,

Alouette

       Alouette, gentille Alouette e denumirea unui cantecel pentru copii in franceza. De la el s-a inspirat Lisa Chemery cand a creat aceasta jachetica. Recunosc ca mie imi place cum suna denumirea mai mult decat semnificatia ei. :)

       
Prima data am remarcat forma jachetei, fixa in talie si larguta la poale, apoi manecile trei sferturi cu acelasi detaliu interesant.

           E lucrata in tehnica raglan, deci nu are cusaturi deloc, deloc. Manecile sunt lucrate circular. Am folosit nastureii floricica ce i-am cumparat cu ani buni in urma de la merceria din Karlovy Vary. Firul e luat si el demult, dar si-a gasit menirea in sfarsit, desi initial era destinat pentru un hanorac.

        
           A fost un proiect care a inceput cu cateva zile inainte de a pleca in concediu. Am lucrat doar bentita  cu gandul sa o iau cu mine in avion. Citisem ca daca proiectul e inceput si daca andrelele sunt din lemn, cei de securitete te lasa sa treci fara probleme. S-a nimerit sa plec intr-o zi de sarbatoare si  am lasat plasuta cu lucrul in bagajul de cala. Am avut totusi sansa ca locul  meu in avion sa fie chiar langa geam si am admirat privelistea tot zborul. A fost prima mea cursa cu avionul.

Apoi in fiecare seara, dupa ce toata ziua fusesem sa vedem locuri frumoase, ma bucuram sa lucrez cateva randuri la jachetica. Modelul cu floricele e atat de simplu de lucrat, dar de efect.
Acesta e originalul, pozele mele nu sunt facute la lumina naturala si nu redau in totalitate unicitatea modelului.

Multumesc pentru vizita, ne vedem cu bine la urmatoarea postare.
Cu drag,