joi, octombrie 31, 2019

Caciulita tricotata

         O sa-mi fac un obicei de a scrie la sfarsitul fiecarei postari ce veti putea vedea in urmatoarea postare. Ideal ar fi sa scriu si in ce zi va aparea viitoarea postare, dar asta e destul de greu de prezis. De obicei timp liber am duminica seara, dar pentru a scrie un articol e nevoie de putina inspiratie  Deocamdata raman numai la anuntarea subiectului, sa vedem cum merge.
         V-am spus ca azi va voi vorbi despre cea de-a doua caciulita cu care mi-am imbogatit garderoba de iarna. Iat-o!

          Conform notitelor mele am lucrat la ea 6 zile. Modelul e simplu, daca vreti pot sa-l traduc pentru voi. Eu l-am invatat de pe un canal pe youtube. In filmulet puteti vedea si cum se aseaza. Eu nu i-am pus mot, am preferat varianta fara el.


         Atunci cand iti prezinti tricotajele lucrate cu mai mult timp in urma nu iti mai aduci aminte de emotiile prin care ai trecut. Asa s-a intamplat si cu aceasta caciulita. Ceea ce mi-a ramas in minte e sedinta foto. Era o zi mohorata, lumina nu era potrivita pentru a face fotografii si ca sa inveselesc putin atmosfera am rupt 3  frunzulite de la trifoiasul mov.  Dupa ce si-au facut treaba le-am pus intr-un pahar cu apa  cu gandul sa le tin pana se vor ofili, dar ele dupa cateva zile au facut radacini, asa ca le-am plantat intr-un vas mic sub forma unui iepuras cu urechile mov. In prezent plantutei ii merge tare bine, frunzulitele s-au inmultit, mi-e tare drag de ele.  Daca n-ar fi ora 5 si cam intuneric, v-as face o fotografie, dar asa ramane pe alta data.
     


Mai vreau sa adaug si pozele de la ultima plimbare facuta in padure. Erau foarte multi oameni, unii dintre ei faceau sedinte foto de toamna , vremea a fost perfecta. A fost o toamna calda anul acesta.







       Va multumesc pentru timpul petrecut pe blog, ne vedem cu bine  la postarea umatoare care va fi despre sosetele daruite nepotelului meu si reactia lui. Cu drag,



duminică, octombrie 13, 2019

Caciulita in culori de toamna si aventuri din gradina

         Ieri a fost o zi ticsita cu treburi si abia azi mi-am revenit din oboseala. Am vrut sa scriu o postare ieri, dar pur si simplu nu am putut tine ochii deschisi. Pe la 10 jumate deja m-am pus la somn.


          Dimineata a inceput cu treaba in gradina. Era racoare exact cat trebuie, adica puteai sta intr-un tricou cu maneca lunga fara sa-ti fie frig. Am avut parte de un concert al pasarelelor, nu se auzea nimic altceva in afara trilurilor lor in linistea diminetii. A fost ceva extraordinar. Mi-a parut rau ca nu am avut telefonul sa le inregistrez, dar a fost pur si simplu magic.N-am vrut sa pierd niciun minut din simfonia lor.



         Am avut de sapat printre randurile de capsuni si de curatat de buruieni si frunze moarte. In timp ce sapam  cu harletul si intorceam brazda de pamant am dat peste o vietate incolacita. La inceput mi s-a parut a fi un sarpe, dar dupa ce s-a "descolacit" i-am observat piciorusele. Era de fapt o soparla... A stat si s-a uitat la noi o bucata buna de vreme, apoi a disparut. Semana foarte bine cu cea intalnita cand am fost la cules de fragi, doar ca de data asta nu m-am speriat.



         A venit randul  culesului de mere. Avem un pom care face niste mere tari si acrisoare, perfecte pentru a fi folosite pentru placinte sau tarte. Am cules cateva galeti, dar au mai ramas multe in varful pomului. Pentru ele ne trebuie o scara mai inalta.


        Ieri am copt paine si am folosit un sfat pe care l-am citit pe blogul Ancai. Apoi am copt gogosari pe gratar deasupra jarului pentru a face o salata impreuna cu rosii si gogosari din gradina. Savurez din plin gustul lor, caci in curand le voi duce dorul.


Ziua s-a incheiat cu o relaxare binemeritata la sauna.

         Pozele de mai sus sunt facute  la inceput de octombrie. In urma cu o saptamana a nins pentru prima data, dar nu s-a depus zapada. Uitandu-ma la ce poarta trecatorii pe strada m-am decis sa-mi lucrez o caciulita din bumbac pentru vremea rece a toamnei. Pentru iarna sunt pregatita deja, mi-am imbogatit colectia cu doua caciulite. Una din ele v-o arat acum.
Am lucrat chiar si un esantion pentru ea, lucru neobisnuit pentru mine. Dar asta a facut sa potrivesc marimea astfel incat caciulita nici sa nu stranga, dar nici sa nu stea lalalie pe cap. O poza din timpul lucrului:


Am ales un fir in culori de toamna si unul bej. Am gasit un model care sa-mi tina interesul treaz pentru a nu ma plictisi in timpul lucrului.


Am avut putina bataie de cap cu incheiatul ochiurilor in varful capului, dar pana la urma am folosit vechea mea metoda si am fost multumita de rezultat.


          Am folosit andrele de 2 mm si au intrat 74 de grame de fir la intreaga caciulita. Poate sunteti curioase sa vedeti cum arata pe dosul lucrului? Iata! Chiar si aici se poate observa modelul, doar ca sunt culorile inversate, adica fondul bej si florile in nuante de toamna.


Va multumesc pentru vizita si timpul petrecut pe blog, ne vedem in curand cand va voi arata cea de-a doua caciulita. Cu drag,


joi, octombrie 03, 2019

Poze de toamna si un proiect in curs de executie

         A venit vremea de purtat pulovere din nou! De purtat, dar si de lucrat. Vara imi vine greu sa scriu despre lana, dar cand vine vremea rece parca am alt avant. Azi a plouat, o ploaie rece, dar inca era cu tunete si fulgere.  Azi a trebuit sa merg pe jos vreo 3 km, dar datorita culorilor care imbraca padurea a fost o placere. Noroc ca am fost inarmata cu umbrela, dar si cu pelerina de ploaie. Ce mult conteaza cand iti poarta cineva de grija si iti spune sa le iei cu tine dimineata. Am ajuns acasa putin infrigurata (manecile de la cot in jos erau ude de la ploaie), dar dupa o supa calda si o felie de tort cu nuca (de la vecinul care isi serbeaza azi ziua) mi-a venit cheful sa scriu o postare.
         
       Pe drum am cules o floare care are una din nuantele firului cu care lucrez patratelele pentru husa. Poza e de azi. Astea sunt ghemele care mi-au mai ramas de lucrat si cele doua teancuri de dungate.

        La sfarsitul lunii septembrie am numarat  50 de patratele terminate. Istoric: 25 de bucati in iulie, 16 in august si doar 9 in septembrie. Se observa entuziasmul, nu?  Asta imi aduce aminte de ciclul de viata al unui proiect handmade .


 Se pare ca nu sunt singura care gandeste asa... Dar sa-l traduc :
Perioada 1 (roz) Start Uraaa! Un proiect nou! Sunt asa de incantata! Va fi grozav!
Perioada 2 (rosu) OK, va fi mult de lucru. Dar va merita! Grozav!
Perioada 3 (galben) Hm, lucrez de cateva zile deja. Si am inaintat doar atat!Iar m-am intins mai mult decat imi e plapuma?
Perioada 4(verde) Hei, sunt aproape de jumatate!
Perioada 5 (bleu) Of, sunt abia la jumatate.
Perioada 6 (gri) Stii, cel/cea pentru care lucrez proiectul nici macar nu il merita.
Perioada 7 (negru) Urasc pe toata lumea. Nu va mai exista niciodata  lumina sau bunatate. Acum e doar disperare.
Perioada 8 (mov) Gata! Uraaaa! Abia astept sa incep un proiect nou!

        Am fost cuminte si am ascuns firele la fiecare doua-trei patratele terminate ca sa nu-mi fie greu la sfarsit. Si asa voi avea mult de cusut atunci. Visez insa deja la cum va arata cand va fi gata. Imi place efectul acela optic pe care il dau patratele unite, chiar daca nu exista doua patratele identice. Voi vedeti romburile formate?

Motanul imi tine companie. Acum cauta locuri cat mai caldute si mai pufoase pe care sa doarma. Pernutele invelite in fire de lana sunt foarte ademenitoare.



A ramas la fel de pasionat de ghemele mele, noroc ca nu le strica in timp ce se joaca cu ele.
Mai am o poza sa va arat si gata! Nu va mai plictisesc azi! Bradutul nostru e deja impodobit cu ghirlade naturale rosii. Ador perioada asta a anului  si toate culorile toamnei.
Va multumesc pentru timpul petrecut pe blog, ne vedem in curand!

Valentina

duminică, august 11, 2019

Mozaicul lunii iulie 2019


        Am vazut la Irina de la Dulce casa ca a postat mozaicul lunii iulie acum cateva zile. Si m-a inspirat ca sa-l fac si eu pe al meu.
        A fost primul iulie din viata mea ( din momentul in care am intrat in campul muncii) cand am avut concediu de odihna in aceasta luna. O saptamana si o zi! Toate pozele din acest mozaic sunt din concediu, ordinea in care le-am vazut difera un pic.
        Minionii aceia realizati din cauciucuri reciclate, alaturi de bicicleta impodobita cu flori  mi-au atras atentia imediat ce am coborat din autocar la o benzinarie in drum spre vacanta. Era in toiul noptii, eram somnoroasa, dar mi se activase deja acea stare de concediu.  Am vazut si la noi in oras cauciucuri sub forma de ghiveci si chiar mi s-a parut o idee grozava.
Florile acele albe sunt de la cactusii care ne-au intampinat la sosire in curtea gazdelor noastre. Parca inflorisera special pentru noi. Pana seara s-au ofilit, asa sunt ele, tin doar o zi.

Acum sa va spun de cel mai frumos loc vizitat, o particica din Delta Dunarii. Inca de pe cand am inceput sa citesc blogul lui Catrinel mi-am dorit sa ajung in acele locuri. Si iata ca dorinta s-a implinit dupa ani buni, dar a meritat din plin.


       Acesta a fost locul de plecare, se vede o particica de apa si toata marea aceea de verde. A fost o plimbare de vis, atata liniste, numai plescaitul apei se auzea. Primul lucru care l-am vazut in apa a fost un sarpe! Innota tacticos, nici nu ne-a bagat in seama. Apoi o multime de pasari, de pestisori, libelule din acelea albastre, nuferi pe intinderi foarte mari si tot felul de cabanute construite pe mal in care se odiheau turistii. 

        Am avut parte si de putina adrenalina cand, in timp ce ne plimbam noi pe canale si lacuri ,prin sistemul Roalert se anunta furtuna... Dar am avut noroc sa nu ne prinda ,doar o vedeam  pe partea opusa...
  Am mancat primul bors de peste (cu sturion si somn) din viata mea si mi-a placut mult! Si apoi o scrumbie la gratar. ...Delicios!
Din mozaicul lunii nu putea sa lipseasca poza cu proiectul in curs, nu-i asa? La inceputul lunii nu aveam nimic pe andrele, dar m-am chinuit o saptamana sa gasesc ceva pe care sa-l pot lua cu mine in concediu. M-am oprit la o paturica din patratele, modelul acesta:
O voi face dintr-un fir folosit mai demult la sosete. Am cumparat o bobina intreaga, dar am folosit vreo 80 grame pentru o pereche de sosete. Voi lucra atat cat imi ajunge firul caci vreau sa-l folosesc pe tot. Am facut proba pentru un patrat inainte de a pleca in concediu, iar motanul meu "m-a ajutat".
 Am lucrat cateva patratele in concediu, dar va voi povesti mai multe despre ele intr-o alta postare. 

Va multumesc pentru timpul petrecut pe blog, ne vedem in curand! 

vineri, iunie 21, 2019

Sosetele anului 2019

        Azi va voi arata sosetele incepute in acest an. Particip la o provocare care presupune sa lucrezi sosete doar din firele ce le ai cumparate inainte de 1 ianuarie 2019. Adica un fel de 365 zile fara a cumpara fire noi, dar si un motiv bun pentru a le folosi pe cele vechi.
        Pot sa ma laud ca am deja un an si jumatate de cand nu am cumparat fire? Deloc, de nici un fel.  Si diferenta se cunoaste. Anul trecut am folosit 1,8 kg de ata, iar asta se traduce prin 5,8 km de fir tricotat. Anul acesta cred ca va fi si mai mare gramajul, caci voi lua in calcul si salteluta mea colorata. 
         Ieri, in drum spre dentist, am intalnit doua doamne care tricotau pe o bancuta in fata blocului. De fapt una tricota, iar cealalta croseta. Le-am zambit si m-am grabit sa nu pierd programarea la dentist. Cand m-am intors, nu mai erau. Iar eu aveam o pereche de sosete cu mine in geanta ca sa nu ma plictisesc in timp ce-mi asteptam randul la dentist...
        Hai ca am luat-o pe langa subiect, era vorba sa va arat sosetele de anul acesta. De fapt, va voi arata doar inceputul fiecareia in ordinea cronologica. La sfarsit de an le voi face o poza impreuna. Chiar sunt curioasa cate voi reusi sa termin.
        Asadar, prima inceputa in ianuarie, cu gandul sa ma pregatesc pentru Sfantul Valentin (de aici atatea inimioare).💕

          A doua pereche e inceputa in februarie si e destinata tatei. Lui nu i-am lucrat decat o pereche pana acum. Am trisat un pic caci am folosit andrele de 2,5 in loc de 2 mm si un fir putin mai gros.

In luna martie deja rasarisera ghioceii cand am inceput sosetele dintr-un fir cu 5 nuante de albastru.


In aprilie inflorisera viorelele, ele m-au inspirat sa aleg tot o nuanta de albastru.


In mai era cald, frumos, inflorit si  am ales o culoare vibranta,  pe eticheta nuanta se numeste Rust (rugina) Modelul e unul misterios cu 4 indicii.


In iunie tot culori calde am folosit, modelul e inventat pe loc, ceva simplu care sa nu necesite multa atentie. .

       Am observat ca mai sunt si alte blogherite care fac o astfel de provocare, dar putin diferit, adica o pereche de sosete pe luna fara alte conditii. E vorba de Catrinel si Ghemuletul incalcit. Anca stiu ca voia sa faca cate un sal pe luna.
        Ce voi face eu cu atatea sosete? Probabil ca le voi darui, dar le pastrez pana la sfarsitul anului ca sa fac poze cu toata gramada terminata. 😊
        Ieri am descoperit pe youtube un canal de tricotat in romaneste! Va voi povesti mai multe despre el intr-o postare viitoare.

       Pana atunci va multumesc pentru timpul petrecut pe blog si ne vedem in curand!

Cu drag,

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...