Jurnal de septembrie 2024

 Pentru astazi (data/ora)... 5 septembrie,  aproape de ora 21

Afara ... picură cu stropi mărunți, s-a mai racorit putin, dar caldura acumulată in timpul verii nu se duce asa usor.

Mă gândesc... ca mi-ar face plăcere sa reiau scrisul pe blog. Săptămâna asta am fost la cules de cartofi si in timp ce mainile mele lucrau, mintea putea sa zboare liberă. 

          Imi amintesc cum ne duceam cu bunica pe la sora ei sa o ajutam. Se lucra din greu, cu sapa, nimic mecanizat. Ajutam si noi cum puteam, desi eram mici. Culegeam cartofii pe care le scoteau ele la lumina cu sapa, din pamant. Si intr-un cuib se aflau cartofi de marimi diferite, iar noua ni se explica, uite asta mare e tata, asta mai mic e mama, ceilalti frati, surori, unchi, verisori, etc in funcție de cum aratau ... un intreg arbore genealogic. 

           Cartofii cei mici, mici nu trebuiau uitați  pe câmp. Ni se explica ca vor plânge daca vor fi lasati singuri  pe câmpul  pustiu.  Asa ca eram foarte atenti sa-i strangem chiar si pe cei cat un bob de mazare (da, exista cartofi asa mici). 

          Cand ne plictiseam de cules cartofi, treceam in lanul de porumb. Ne lasau sa alegem un "papusoi" cu ce culoare a parului vrem si ne invatau sa impletim codite. Ni se explica ca acestea erau singurile papusi de pe vremea lor. 

          La sfârșitul zilei, alegeam cei mai mari cartofi culesi si faceam tocinei din ei. Gustul lor era nemaipomenit, mai ales ca erau copti pe focul din soba, gust care nu a fost egalat pana azi. 

Am invatat ... pentru a fi fericit, nu iti trebuie decat foarte puține lucruri, iar cei din jurul tau conteaza cel mai mult. 

Sunt recunoscătoare pentru ... sanatate, pentru prieteni , pentru frumusetea locurilor in care traiesc.

 Din bucătărie ... mancare usoara, care se pregătește repede si se mananca la fel de repede. 
 
Cu ce sunt imbracata ... haine de vara inca

 

Citesc ...  am inceput ieri "Culegatorii de afine" de Amanda Peters. Am primit cartea împrumut, dar era si pe lista mea de cumpărături . M-a prins deja.

Ceea ce astept (sper) ... sa ma apuc serios de invatat pentru servici. Pentru a putea continua, am nevoie de mai multe informatii. 

Ce mai mesteresc ... am o gramada de proiecte începute, dar pentru ca am un pui de pisica foarte jucaus, nu pot sa lucrez de fata cu el. Un singur proiect il tolereaza si acela e o pereche de manusi. Voi povesti mai multe despre toate intr-o postate viitoare.  

Ascult... cum toarce motanelul langa mine.

În casa ...  e caldut si liniște, exact ce trebuie pentru un somn placut. 

Unul dintre lucrurile mele preferate .. linistea serilor de toamna.

 

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ... treburi in gradina, e perioada aceea aglomerată din an. 

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc: 

          E un loc deosebit, cu aer curat, spectacolul cu ceața l-am urmarit cu uimire si interes in fiecare dimineata.  Pozele infatiseaza acelasi loc in doua momente diferite a zilei, un loc in care m-as mai intoarce.

          Va mulțumesc pentru timpul petrecut aici si pentru gandurile bune. Ne vedem cu bine la urmatoarea postare. 

Cu drag, Valentina

Dar de blog 2017

          Cautam un obiect care sa se potriveasca cu manuselele recent terminate pentru a le putea face fotografii. Fusesem prin magazine si am descoperit ca deja au aparut o gramada de decoratiuni de Craciun si asa mi-a venit ideea: omuletul din turta dulce primit de la prietena mea! Are exact culorile potrivite pentru ce-mi trebuia mie.

            Manuselele sunt mici, de copii pana in 2 ani. Lungimea lor totala e de 16 cm, iar a palmei (de la incheietura mainii pana in varful degetelor ) de 10 cm. Eu am aproximat ca se potrivesc copilasilor cu varsta intre 0-2 ani.
            La mine a venit iarna de astazi si sper ca manuselele sa fie un dar util.  Le-am lucrat din firele vopsite manual primite de la Luxuria Fibres.
Sunt moi, lucrate strans pentru a nu lasa frigul sa treaca prin ele si chiar in culorile Craciunului. Daca vi le doriti lasati un comentariu la aceasta postare pana pe 6 decembrie de Mos Nicolae cand voi face tragerea la sorti (in cazul in care va fi mai mult de un doritor).

In culori de toamna

Bine v-am regasit dragile mele cititoare! Am lipsit mult timp, am uitat chiar si parola pentru blog. Azi am recuperat-o. Noroc cu prietena mea care ma mai intreaba din cand in cand cand voi scrie o postare noua si i-am promis ca va fi saptamana aceasta.

                         Am avut o toamna in culori superbe, pe oriunde aveam treaba luam si aparatul de fotografiat cu mine. Floricelele din prima fotografie au fost imortalizate duminica , am observat ca cele care cresc pe langa pietre nu au fost atinse de bruma inca.

Va multumesc tuturor celor care mi-ati lasat comentarii si imi cer scuze ca nu le-am raspuns celor ce m-au rugat sa-i ajut cu detalii despre tricotat. Voi incerca sa fac asta in curand.

Inspirata de nuantele toamnei am lucrat o pereche de manusi de care sunt foarte incantata. Pentru prima data am lucrat cate doua degete simultan si m-am straduit ca si culorile sa se alinieze la fel pe amandoua manusile.

Alt  proiect in lucru e esarfa mea in culori de toamna. Am desfacut inceputul ce vi-l aratasem in jurnalul de septembrie si am adaugat un fir cu ceva nuante de maro. Ce ziceti, arata mai bine asa?

Inca nu stiu daca va fi esarfa sau fata de perna. Pentru oricare din ele e la fel de mult de lucru. tinand cont ca lucrez cu andrele de2 mm. A treia optiune ar fi sa-l transform in fular circular si sa-l captusesc cu polar pe dinauntru.
        In alta ordine de idei,  anul acesta mi-au aparut primele fire de par alb( vreo 3-4), undeva in crestetul capului. Cand ma pieptan intr-un anume fel, se vad! Si sa stiti ca nu m-a intristat acest lucru, ci ma gandesc deja in ce nuanta ma voi vopsi cand va fi nevoie! Ar fi pentru prima data in viata. Voi cum ati ales culoarea la inceput?
        Deja se cam lungeste postarea mea si mai am cateva proiecte terminate ce se potrivesc acestei postari: o pereche de sosete a carui designer e Rich Ensor (v-am mai povestit eu de el cand v-am aratat niste sosete albastre) si o caciulita lucrata dintr-un fir ce l-am cumparat intr-o vacanta acum 9 ani. In sfarsit si-a gasit menirea.

Pisoiul meu care mereu cauta un loc cat mai caldut de cand a venit toamna a adormit cu nasul in patura. Nu s-a trezit nici macar cand l-am fotografiat.

De acum cred ca va veni iarna, diminiteata e o bruma groasa peste toate.

 Ne vedem cu bine la urmatoarea postare, am o colectie de prezentat intr-o anumita culoare, veti vedea tura viitoare! Va pup si va multumesc pentru vizita!

Manusi tricotate, cu 5 degete

Mi-am facut inca o pereche de manusi tricotate! Ca si pentru cele de anul trecut, am folosit  tot un fir pretios, de data asta cu matase si alpaca in compozitie. Nu stiu daca ati tinut in mana un astfel de fir (desi am observat ca incep sa apara si pe la noi prin mercerii fire de acest gen), dar e ceva de vis, atat de matasos si calduros in acelasi timp. 

 Modelul de manusi se numeste Three Oaks si apartine Juliei Mueller. Am folosit andrele de 2 mm si mi-a luat o groaza de timp sa le fac, dar nu pentru ca au fost greu de lucrat, ci pentru ca pe durata lucrului mi se parea  ca manusile imi vor fi mici, iar eu vroiam cu tot dinadinsul ca sa le pot purta eu. 

Fiind terminate primavara nu mi s-a parut o idee buna sa le postez pe blog de vreme ce era cald deja afara. Mama a venit cu ideea sa le fotografiem langa un tablou de iarna. :)

Eu aveam in minte sa mergem langa copacelul mov (care inflorise chiar in acea perioada), dar planurile nu au fost duse pana la capat. Era prea multa lume ce se plimba pe acolo ca sa pot face fotografii linistita.

Acum am inceput sa le port (ca tot a venit iarna la noi) , dar nu ma mai gandesc la vreo sedinta foto. Pur si simplu ma bucur de caldura lor.

Sosete deghizate in manusi

....sau cum am transformat un model de sosete in manusi tricotate.

 Initial incepusem sosetele, lucrasem deja 7-8 cm din ele. In timpul probei, pentru a observa mai bine modelul torsadei, le-am tras pe incheietura mainii si pe loc am schimbat destinatia lucrului.

Pentru suprafata palmei am  ales un model simplu, dar am pastrat acele dungi verticale care dau un plus de elasticitate manusilor, in timp ce pe partea opusa am continuat cu modelul original. Am facut inmultiri pentru degetul mare, iar apoi am mers drept pana la nivelul degetului mic cand am inceput sa scad pentru a-i da forma specifica. 

Am folosit andrele de 2,5 mm si au intrat cam 60 g de fir.  Firul se numeste Superba Chinée si are o culoare gri-crem-alb minunata care imi aminteste de pietrele din albia raului langa care care am facut un popas cand am fost pe Transfagarasan.
Tocmai de aceea pe ravelry proiectul meu e denumit Rocky River.

Modelul sosetelor il puteti descarca gratis de AICI.

23.716 de ochiuri

Nu stiu cum vi se pare, e mult , e putin? Dupa socoteala mea, acest numar de ochiuri a fost necesar pentru realizarea manusilor mele.

Dar a meritat! Mi-a placut atat de mult procesul incat am mai inceput o pereche de manusi saptamana asta. Sunt tot cu 5 degete, tot create de Julia Mueller, doar modelul difera.

Am folosit andrele de 2 mm si 70 g fir Malabrigo Socks in nuanta Ravelry Red. Este pentru prima data cand folosesc un fir atat de scump si chiar mi-a fost frica sa nu-l stric. M-am gandit foarte mult pana sa gasesc modelul potrivit.

Sursa: http://www.calyarn.com/colorcardpages/malabrigo_sock_ravelry-red.html

 Imi place cum se continua modelul manusii pe degetul aratator si cel mic, ii da un aspect sofisticat.

In poza de mai jos am reusit sa surprind nuanta aproape de realitate. Firul e vopsit manual si are aspect marmorat. Cand ma uitam pe ravelry dupa modele doar visam sa ating intr-o zi un astfel de fir, nicidecum sa il detin eu. E un vis devenit realitate.

Cu drag,

Azi e miercuri, ne intalnim la Ginny la Yarn Along.

Manusi elegante

Va anunt ca eu mi-am inceput deja lucrul la cadoul pentru Craciun. De cand am primit fire pretioase in pachetele de la schimb, am stiut ca vreau ca ele sa devina manusi, dar nu orice fel, ci unele elegante si finute care sa redea frumusetea firului folosit.

Am ales unul din modelele Juliei Mueller. A fost foarte greu sa aleg doar un model pentru toate sunt foarte frumoase. Prevad ca anul 2016 va fi anul manusilor tricotate!

Eu nu voi respecta modelul intocmai, ci voi renunta la acele bobite din capat, asa cum au mai facut si alte tricotarese. Folosesc andrele de 2 mm (cu jumate de numar mai mic decat cele recomandate) si 100 g fir potrivit acestor andrele. Nu am apucat sa fac fotografii, dar daca vremea tine cu mine le voi face in acest sfarsit de saptamana.

Tutorial: Cum se captuseste o caciulita?

Aveam de mult in plan sa public pe blog cateva tutoriale despre cum am realizat eu anumite lucruri. Sper sa fie de folos macar cuiva. E drept ca de acum asteptam primavara si nu mai e cazul de captusit lucruri, dar fiind caciulita in culorile martisorului, mi-am zis ca se potriveste acestei luni.

 Aveti nevoie de:
- o caciulita lucrata de voi
- o bucata de material elastic de dimensiunile caciulitei
-  ata de cusut la nuanta
- fir cu care ati lucrat caciulita
- foarfeca

Sfat:  Eu recomand polarul, e un material care se taie usor, nu se destrama la taiere, e elastic si tine de cald.

Se incepe cu masurarea materialului de captusit. Intindeti-l pe o suprafata plana si asezati caciula deasupra.

Daca sunteti incepatoare (asa ca mine), taiati cu 2 cm mai mult de fiecare parte ca sa puteti indrepta mai tarziu, in caz de o taietura stramba. Nu radeti, mie chiar mi s-a intamplat.

Acum veti avea un dreptungi pe care il indoiti in doua, la fel si caciulita. Puneti unul deasupra celuilalt si acum veti da forma dreptungiului pentru partea de sus a caciulitei, acolo unde ati scazut cand ati lucrat-o. Taiati exact dupa forma celei lucrate, lasand totusi pe margine cei 2 cm de rezerva. 

Taiati varful in forma de v intors. Cand desfasurati materialul va arata cam asa. Binenteles ca nu e nevoie sa fie la fel de stramb ca la mine, voi puteti face laturile egale. :)

Asezati-va la masina de cusut si uniti "dealurile si vaile" una cu cealalta, iar la sfarsit faceti si cusatura laterala. Va arata cam asa.  Ca marime ar trebui sa fie doar cu putin mai mica decat caciulita, pentru ca atunci cand o veti baga una in cealalta, sa nu se increteasca, ci sa stea perfect intinsa.

Intoarceti captuseala pe dosul lucrului si coaseti cu firul cu care ati lucrat caciulita pe margine astfel incat sa se vada frumos.

Aveti grija sa nu strangeti prea tare, pentru ca atunci cand e purtata sa nu stranga la nivelul fruntii.

Gata, aste e tot! Puteti sa o purtati! 

Cu drag,