Pentru inspiratie

          V-am aratat niste pernute in postarea trecuta si mi-am adus aminte de doua modele tricotate pe care as dori sa le lucrez candva. Pe mine ma atrage ideea de a incerca mereu ceva nou in tricotat.. E un model neobisnuit care cu siguranta m-ar invata o tehnica noua.

                                            Sursa: ravelry         

          Creatoarea lor se numeste Barbara A Pott, iar modelele se vand pe ravelry cu 9,52 $.  Daca mi-as pune mintea la contributie  cred ca as putea sa dau de capat modelului. Si mai cred ca nu mi le-am dorit suficient de mult pentru a incerca acest lucru.
         Sunt curioasa daca voua vi se par interesante sau daca v-ati dori asa niste pernute acasa. Mi-ar face placere daca ati bifa una din casutele cu "Imi place " sau "Nu-mi place" de la sfarsitul postarii. Sau puteti lasa parerea voastra intr-un comentariu.

        Va multumesc pentru timpul petrecut pe blog. Sanatate multa, aveti grija de voi, ne vedem cu bine la urmatoarea postare.

Cu drag,
Valentina

Caciulita in culori de toamna si aventuri din gradina

         Ieri a fost o zi ticsita cu treburi si abia azi mi-am revenit din oboseala. Am vrut sa scriu o postare ieri, dar pur si simplu nu am putut tine ochii deschisi. Pe la 10 jumate deja m-am pus la somn.

          Dimineata a inceput cu treaba in gradina. Era racoare exact cat trebuie, adica puteai sta intr-un tricou cu maneca lunga fara sa-ti fie frig. Am avut parte de un concert al pasarelelor, nu se auzea nimic altceva in afara trilurilor lor in linistea diminetii. A fost ceva extraordinar. Mi-a parut rau ca nu am avut telefonul sa le inregistrez, dar a fost pur si simplu magic.N-am vrut sa pierd niciun minut din simfonia lor.

         Am avut de sapat printre randurile de capsuni si de curatat de buruieni si frunze moarte. In timp ce sapam  cu harletul si intorceam brazda de pamant am dat peste o vietate incolacita. La inceput mi s-a parut a fi un sarpe, dar dupa ce s-a "descolacit" i-am observat piciorusele. Era de fapt o soparla... A stat si s-a uitat la noi o bucata buna de vreme, apoi a disparut. Semana foarte bine cu cea intalnita cand am fost la cules de fragi, doar ca de data asta nu m-am speriat.

         A venit randul  culesului de mere. Avem un pom care face niste mere tari si acrisoare, perfecte pentru a fi folosite pentru placinte sau tarte. Am cules cateva galeti, dar au mai ramas multe in varful pomului. Pentru ele ne trebuie o scara mai inalta.

        Ieri am copt paine si am folosit un sfat pe care l-am citit pe blogul Ancai. Apoi am copt gogosari pe gratar deasupra jarului pentru a face o salata impreuna cu rosii si gogosari din gradina. Savurez din plin gustul lor, caci in curand le voi duce dorul.

Ziua s-a incheiat cu o relaxare binemeritata la sauna.

         Pozele de mai sus sunt facute  la inceput de octombrie. In urma cu o saptamana a nins pentru prima data, dar nu s-a depus zapada. Uitandu-ma la ce poarta trecatorii pe strada m-am decis sa-mi lucrez o caciulita din bumbac pentru vremea rece a toamnei. Pentru iarna sunt pregatita deja, mi-am imbogatit colectia cu doua caciulite. Una din ele v-o arat acum.

Am lucrat chiar si un esantion pentru ea, lucru neobisnuit pentru mine. Dar asta a facut sa potrivesc marimea astfel incat caciulita nici sa nu stranga, dar nici sa nu stea lalalie pe cap. O poza din timpul lucrului:

Am ales un fir in culori de toamna si unul bej. Am gasit un model care sa-mi tina interesul treaz pentru a nu ma plictisi in timpul lucrului.

Am avut putina bataie de cap cu incheiatul ochiurilor in varful capului, dar pana la urma am folosit vechea mea metoda si am fost multumita de rezultat.

          Am folosit andrele de 2 mm si au intrat 74 de grame de fir la intreaga caciulita. Poate sunteti curioase sa vedeti cum arata pe dosul lucrului? Iata! Chiar si aici se poate observa modelul, doar ca sunt culorile inversate, adica fondul bej si florile in nuante de toamna.

Va multumesc pentru vizita si timpul petrecut pe blog, ne vedem in curand cand va voi arata cea de-a doua caciulita. Cu drag,

Sosete tricotate Semki

          M-am uitat peste planurile de tricotat  pe care vi le-am prezentat in luna mai a acestui an si asa mi-a venit ideea despre ce sa vorbesc in aceasta postare. E vorba de sosetele ce le-am inceput la doar cateva zile dupa ce am scris lista. Se vede treaba ca mi le-am dorit mult pentru ca asta primeaza la mine cand incep un nou proiect. Asta si faptul sa am un fir in casa care sa se potriveasca.
          Apropo, au trecut deja 10 luni de cand nu am cumparat nici un fir nou, desi am vizitat merceriile. La Iasi a fost cat pe ce sa cumpar un fir ce l-am vazut in vitrina pentru ca avea culoarea mea preferata (ecru). Am stat sub usa pana s-a deschis magazinul. Ei bine, nu chiar sub usa, dar      mi-am facut de treaba prin zona pana la ora deschiderii. Si era frig si ningea cu fulgi mari, mari. Si batea vantul... Ei bine, pana la urma am renuntat la a-l cumpara pentru ca avea in compozitie doar acril. Si eu voiam sa-mi fac pulover. Dar am gasit o metoda de a economisi pentru un fir de calitate. Am inceput sa pun maruntisul intr-o cutie si pana in august am umplut-o. Am schimbat deja banutii intr-o bancnota si m-am apucat de adunat iar.

          Totusi nu voi da buzna la cumparat fire imediat ce voi aduna suma necesara. Trebuie sa fiu cumpatata. Mi-am propus ca la fiecare 10 gheme utilizate, ar putea sa intre unul nou. La sfarsitul anului voi face un inventar cu cateva gheme am utilizat si voi decide in functie de rezultat. A, inca ceva. Faptul ca am reusit sa rezist tentatiei de fire m-a facut sa-mi propun o asemenea dieta si in privinta dulciurilor.
         Dar sa revenim la sosete, ca am luat-o pe langa subiect rau de tot. Modelul se numeste Semki si se poate descarca gratuit de pe ravelry. Am folosit un fir de culoare bej ( are legatura cu pasiunea mea pentru culori neutre de anul acesta) cu compozitie de 75 % lana si 25 % poliamid. Le-am inceput pe andrele de 2 mm, am lucrat elasticul si apoi am inceput modelul semintelor. (Semki inseamna seminte de floarea soarelui in ruseste.)

Nu mi-a placut cum au iesit, tesatura era mult prea densa. Am luat andrele de 2,5 mm si am refacut. La prima soseta m-am poticnit, a durat ceva pana am prins modelul, dar apoi a mers snur. Timpul de lucru la prima soseta a fost dublu fata de timpul alocat celei de-a doua.

Desi imi plac enorm , am de gand sa daruiesc aceasta pereche in cadrul unui dar de blog, in curand. Marimea lor corespunde unui picior ce poarta la pantof 37-38.

Colega mea a fost foarte draguta sa ma jute cu fotografiatul lor. De aceea am atatea poze in diferite pozitii. Venea ea cu o idee unde ar da bine poza, veneam si eu cu una si uite asa am o intreaga colectie. In timpul sedintei foto am "reusit" sa  murdarim sosetele cu rasina. Stiti cu ce se duce? Cu spirt medicinal, dai pe pata, lasi sa actioneze, apoi le speli cu apa calduta. Asta e tot.
       

         Mai am o poveste de spus despre aceste sosete din perioada in care erau inca in lucru  Mergand in oras am dat peste o batranica care vindea sosete de lana. A venit la mine si m-a rugat sa cumpar o pereche caci nu avea bani de cursa (bani de intors acasa cu atobuzul). Prima data am ingaimat eu ceva ca tocmai lucrez si eu o pereche chiar in aceasta culoare si ca nu as avea nevoie, dar apoi mi s-a facut mila, am scos bani din buzunar mai mult decat mi-a cerut ea si i-am dat. Mi-a venit sa plang cand i-am vazut lacrimile. Uite asa m-am ales cu o pereche de sosete groase, de lana adevarata. M-am gandit sa pun perechile una langa alta ca sa le vedeti si voi.

Va multumesc pentru vizita, ne vedem cu bine data viitoare.

Cu drag,

Primul proiect inceput in 2016

La multi ani, dragele mele cititoare!

 Am primit o urare speciala anul acesta care mi-a placut mult, asa ca o transcriu aici. E valabila pentru voi, iubitoarele de tricotat si crosetat.

          Va doresc sanatate, succese si implinirea tuturor dorintelor! Cosuletul cu fire frumoase sa nu se goleasca niciodata, iar in capul vostru sa se adune multe idei cu ceea ce doriti sa tricotati sau crosetati! Fie ca esantioanele sa va reuseasca din prima, iar ochiurile si piciorusele sa fie perfecte! Creativitate si imaginatie! 
Va doresc ca in anul nou sa nu existe proiecte neterninate sau nereusite! 

Primul meu proiect pentru 2016, inceput chiar pe 1 ianuarie este o pereche de sosete. Particip la o provocare, iar tema lunii ianuarie include sosete lucrate in doua (sau mai multe) culori cu fire care se petrec pe dosul lucrului (stranded knitting in engleza).

Modelul dupa care lucrez se numeste Valentinesox. Este pentru prima data cand folosesc aceasta metoda circular. Am citit o gramada de recomandari si pana la urma am ales un model simplu care se regaseste pe o portiune mica a sosetei.  Daca va tenteaza modelul, explicatiile si schema le puteti descarca foarte usor accesand link-ul postat mai sus.

Dar de blog

Am ajuns la postarea cu numarul 100, in concluzie azi sarbatorim impreuna! Vreau sa va multumesc voua celor care ati fost alaturi de mine, cu incurajari, pareri, felicitari sau chiar critici. Pe toate le-am primit cu draga inima si voi m-ati ajutat sa merg mai departe cu blogul. Un cos  virtual cu ghiocei pentru fiecare din voi din tot sufletul meu.

Am incropit un mic dar de blog ce va ajunge la una din voi prin tragere la sorti. Daca doriti sa participati, lasati un comentariu la aceasta postare pana pe data de 22 martie cand la ora pranzului voi desemna castigatoarea.

Darul meu consta intr-o pereche de sosete tricotate manul, un sapun hand-made sub forma de portocala si o ciocolata.  Sosetele se potrivesc unui picior ce poarta marimea 38-39, eu le-am facut de 38,5. Sunt usor de intretinut, se pot spala la masina la maxim 40 grade si nici nu lasa culoare.

Sapunelul l-am cumparat de la un targ si mi l-a prezentat un domn care nu vorbea prea bine romaneste. Ca sa ma convinga mi-a dat sa miros o astfel de portocala taiata in jumate. Nu am stat mult pe ganduri pana sa ajunga in geanta mea.:)

Ciocolata am ales-o ca sa se asorteze cu nuantele firului de sosete :) , dar si pentru cele 3 straturi ciocolatoase ce apar pe ambalaj. Sper sa fie pe gustul vostru.

Va astept cu drag sa va inscrieti, micul meu dar va asteapta.

Un dar din suflet

Voi stiti deja ca imi place sa lucrez pentru cei mici, iar cand s-a ivit ocazia de a participa la un schimb care impunea acest lucru, am fost hotarata sa iau si eu parte la el. Regulile au fost simple, participantii s-au impartit in doua tabere A si B. Cei din echipa A vor impleti sau croseta hainute pentru copii, iar cealalti vor primi fire sau diverse chestii utile acestor indeletniciri, plus ceva dulce.

 Am avut sansa sa lucrez pentru un baietel care anul acesta a primit un dar nemaipomenit, o familie. Mamica lui mi-a atras atentia prin postarile ei mai demult, cand inca astepta sa se intample minunea. Am indragit-o pentru felul ei de a gandi si m-am bucurat nespus cand am aflat ca ea va fi partenera mea de schimb. Daca sunteti curioase sa cititi mai multe despre ei si sa vedeti poze, puteti intra pe blogul ei, AICI.

Am pornit cu entuziasm, chiar scrisesem o postare intitulata Cafea cu lapte si un strop de cer senin. Abia acum pot sa va dezvalui  ce insemna titlul postarii, desi cred ca v-ati dat seama singuri ca e vorba de culorile folosite pentru hanorac. Dungile au facut ca lucrul sa inainteze usor si fara probleme. Buzunarele mi-au dat ceva batai de cap pana m-am hotarat la forma lor. Pentru gluga am scos ochiuri din rascoiala gulerului si am lucrat-o in asa fel incat sa ia forma capului. I-am adaugat si un snur pentru a se putea regla si in inaltime.

Deoarece am terminat primul lucru in aproximativ 3-4 saptamani si mai aveam tot atata timp la dispozitie, mi-am propus sa incep si o a doua hainuta. De data asta m-am inspirat dupa un model salvat mai demult.  Fiind intr-o singura culoare si modelul simplu de tot, aici am intampinat probleme cu plictiseala. Nastureii metalici au fost cei ce m-au scos din aceasta stare. 

Jacheta am lucrat-o pe bucati (fata, maneci, spate) apoi le-am unit folosind metoda raglanului. Rascroiala gulerului am lucrat-o cu randuri scurte si mi-a placut cum a iesit (fiind pentru prima data). Apoi am mers in continuare cu gulerul fara a fi nevoie sa inchei ochiurile.

Intre timp incepusem si doua perechi de sosetute la care am lucrat printre picaturi.

Cam acesta e pachetul surpriza pregatit de mine, la care am adaugat nasturei hand-made si cateva dulciuri (pe care nu le-am mai pozat).

 Daca sunteti curioase cum arata pachetul ce-l voi primi eu, stati pe aproape. Cand va ajunge la mine cu siguranta va voi arata si voua.

Royal baby sweater

Ce denumire pompoasa, nu-i asa? :)

Am numit asa creatia mea pentru ca exact puloverasul micului print George al Marii Britanii m-a inspirat. Mi-a placut fotografia in care cuplul regal e fotografiat la fereastra apartamentului lor.

Binenteles ca pe ravelry s-a discutat despre puloverasul purtat de cel mic. Tocmai de aici a venit si inspiratia mea.

Eu am dorit sa lucrez un puloveras de fetita, deci a trebuit sa adaptez ideea. Astfel a inceput goana mea dupa coroane regale. :)

Am adunat materialele necesare, firele cu lana merinos in compozitie cumparate de la Diana, danteluta si nastureii de la merceria din oras si suportul pentru fotografie de la invitatia la nunta primita cu cateva zile inainte de a incepe lucrul. De fapt, combinatia de culori aleasa de mine, de la invitatie a pornit. Sunteti curioase sa vedeti ce a iesit?

Puloverasul e lucrat simplu in punct jerse (un rand pe fata, unul pe dos), partea de jos e putin evazata  pentru a oferi lejeritate miscarii.

Se inchide cu nasturei la spate, ceea ce faciliteaza imbracarea (stiut fiind faptul ca nu le plac copiilor acele haine stramte care trebuie trase peste cap).

Nastureii a trebuit sa-i cumpar. In vasta mea colectie nu am gasit ceva care sa se potriveasca.

Un lucru important invatat lucrand la acest puloveras a fost sa nu mai schimb ghemul la milocul lucrului, ci sa o fac la inceputul randului, altfel se vede urat  pe dosul lucrului.  

 

Puloverasul e un cadou pentru o fetita a carei mamica e priceputa la asemenea lucruri. M-as bucura sa va spuneti parerea sincera bifand una din casutele cu Imi place sau Nu-mi place de la sfarsitul postarii.

Va multumesc pentru vizita si va doresc o zi frumoasa!

Cu drag,