Dor de mare

          Dor de mare... asa am denumit bluzita tricotata de mine. Totul a inceput cu schema pentru delfin, pe ea am gasit-o prima si apoi a trebuit sa-mi imaginez  o hainuta in care s-o pot include.

 Sursa: passioncreative

            Inainte sa apara inpiratia s-a nascut un baietel  si atunci am stiut exact ce vreau sa tricotez. O bluzita in stil marinaresc, dar pe care sa apara si delfinul. Masurile le-am luat de la o bluzita cumparata si m-am pus pe treaba. Aveam la dispozitie luni bune, asa ca nu m-am grabit. Am folosit andrele de 2,5 mm si fir de bumbac, sa iasa ceva subtirel, de primavara-toamna, pentru a putea fi purtat intr-un loc cu clima calda.

 Am vrut numaidecat sa fie si doua-trei dungulite rosii , dar nu aveam  bumbac de acest fel in casa. M-am dus la mercerie si am venit cu doua bobine mari a cate 100 g (cat am stat acolo m-am gandit ca as putea incerca sa crosetez si o rochita). 

Spatele l-am facut dungat, cu nasturei care sa ajute la bagat mai usor pe cap. Am incercat sa fiu foarte atenta la cusut manecile de corp ca sa iasa dungulitele perfect imbinate.

Nastureii sunt mici si au o nuanta de parca sunt fabricati din scoici.

Sunt multumita de cum mi-a iesit delfinul, chiar si pe spatele lucrului.

Apoi a venit timpul sa-l daruiesc si recunosc ca am avut ceva emotii, asta pana cand am primit o poza cu hainuta imbracata. Am fost atat de incantata, s-a dovedit ca a placut si ca a fost imbracat chiar la cateva zile dupa ce a fost primit chiar daca era inca un pic cam mare. Am primit acordul sa va arat si voua poza, asa ca iata!

                                                         Poza la cateva zile dupa primire

Si ca totul sa fie perfect, pe parcurs am mai primit si alte poze cu mentiunea ca a fost purtat si cu alte ocazii. Asta e cea mai mare multumire a mea (sa vezi ca a placut lucrul tau si ca e purtat) .Iar faptul ca ti se trimit si poze e aprecierea suprema.

Poza dupa cateva luni

          Acum cu dorul de mare... chiar e real. N-am mai ajuns pe la Marea Neagra de mai bine de 10 ani. Desi uneori am impresia ca stau la mare. Anul trecut s-au aciuat pe la noi 4 pescarusi. Cred ca s-au ratacit pe drum, caci chiar au iernat aici (ceea ce pentru Bucovina e chiar ciudat). Dimineata, cand deschid geamul, li se aud glasurile, iar daca inchizi ochii te astepti sa auzi si sunetul marii... asta daca  e pe tihna si nu te grabesti sa ajungi la servici.
     Multumesc pentru vizita si timpul petrecut pe blog.
Cu drag,
Valentina

Un dar... roz

          Acestea sunt ultimele sosete lucrate in 2016, un dar pregatit special pentru un om care imi face zilele mai frumoase prin postarile pe blogul ei. Am folosit andrele de 2 mm si un fir cu 75% lana, cred ca au intrat aproximativ 80 g. Modelul pe numeste Chiana si a fost publicat cu mai putin de 6 luni in urma. Daca vreti sa vedeti cum se aseaza pe picior, atunci puteti intra  aici.

Zâna buna si manusile fermecate

          Au fost odata ca niciodata doua prietene bune. Nu stiu cat de corect e acordul, dar asa incep toate povestile frumoase, nu? Cu a fost odata ca niciodata...

          Intr-o zi de sfarsit de toamna cele doua prietene s-au intalnit cu zana cea buna care le-a promis ca le va indeplini cate o dorinta. Fiecare a scris pe o hartie culoarea ei preferata si darul visat. Zana a fost putin mirata ca amandoua au ales acelasi lucru, dar in culori diferite. Astfel, folosind bagheta magica, zana le-a indeplinit dorintele: o pereche de manusi albastre si o pereche de manusi rosii.

Proiect misterios

        Acesta e al cincilea proiect misterios lucrat de mine. Treaba e asa: se specifica doar ca se lucreaza sosete cu torsade (de exemplu), se da numele designerului, cantitatea de fir, numarul andrelelor necesare si cam atat. Lumea decide daca vrea sau nu sa participe. Pe parcursul unei luni se dau 4 indicii (cate una pe saptamana) si se lucreaza in grup. E asa de interesant sa vezi alegerile fiecaruia si cum se contureaza bucatica cu bucatica obiectul misterios. A, si cel mai important lucru, daca cineva se incurca pe undeva sau are o nelamurire, exista o multime de oameni care iti sar in ajutor.

Asa arata primul indiciu, fata si spatele sosetei.

       Am invatat sa fac un tip nou de calcai si chiar se vede din poza ca e alfel decat v-am obisnuit. Totusi, se aseaza frumos pe picior.

Am avut un fir care a fost cadou de la Diana. S-a lucrat atat de usor, iar culoarea lui caramizie m-a facut sa-mi mai doresc ceva lucrat in aceasta nuanta.

Acum va intreb pe voi: vi se pare plictisitor sa prezint lucrarile pe larg chiar daca le-ati vazut o data in filmulet?

Va multumesc pentru vizita. Cu drag

Monstrii din resturi de fire

Atunci cand iti place sa lucrezi sosete, inevitabil  ramai si cu resturi de fire (ghemulete mici de 5-10 sau 15-20 grame) pe care nu te induri sa le arunci si le tii acolo pentru un candva. Astfel ca la un inventar pe la incepul primaverii am observat ca se adunase o punguta cu tot felul de fire colorate.

Am hotarat sa-mi fac tot sosete, asta dupa ce am vazut la altii astfel de monstri colorati ( asa le numesc cei de pe ravelry sau chiar Frankensocks, adica un fel de Frankenstein, dar din fire).  E o munca foarte placuta, sa iei fiecare bucatica si sa o imbini astfel incat sa ai dungi vesele pe toata suprafata sosetei.

Eu am incercat sa fac amandoua sosetele la fel, dar sa stiti ca se practica si doua sosete cu totul diferite.

Mi-a placut mult mai mult cum au iesit pe dosul lucrului, dar fiindca erau mule fire de ascuns, am renuntat la a le purta pe dos.

Nici pe fata nu arata rau.Voi ce preferati?

Cu siguranta voi mai repeta un astfel de experiment caci mai am resturi in punguta.

Un an de tricotat in imagini 2016

La multi ani dragele mele cititoare! 

Am revenit cu o surpriza pentru voi, dupa ce am lipsit atata timp. V-am pregatit un filmulet ce contine toate lucrurile tricotate de mine pe parcursul anului 2016.  Dar acum va las pe voi sa va delectati...

Ati vrea sa vedeti si lucrarile din alti ani cumulate intr-un filmulet de acest gen?

Jurnal de noiembrie

Pentru astazi (data/ora)... 27 noiembrie, seara

Afara ... e frig si ploua, cam asa a fost aproape toata ziua. Luna asta a lui noiembrie parca a adunat toate anotimpurile in ea. La inceputul lunii a nins si am pozat primul om de zapada.

 

Mă gândesc... sa scriu jurnalul macar o data pe luna, asa ca o retrospectiva a lunii in curs. 

Din locurile de unde invatam ... din carti, uneori finalurile neasteptate te fac sa-ti schimbi punctul de vedere  pe care l-ai avut pana aproape de final. 

Sunt recunoscătoare pentru ... prieteni.

Din bucătărie ... ciorba de perisoare, facuta ieri. Asta e a doua oara cand fac acest fel de mancare. A fost un moment magic cand au iesit perisoarele intregi la suprafata. :)  Ma asteptam sa se desfaca la fiert... la ce bucatareasa sunt eu.

Cu ce sunt imbracata ... haine comode, in casa e caldut si bine.

Citesc ... Am terminat azi  Stralucirea si suferintele curtezanelor de Honore de Balzac. A avut un final cu totul neasteptat. La un momemnt dat cand mai aveam vreo 25 pagini si eram peste masura de curioasa cum se vor aseza lucrurile, am avut pornirea sa merg la ultima pagina, dar m-am abtinut. 

Ceea ce astept (sper) ... sa gasesc inspiratie pentru darurile ce le-am promis cu ceva timp in urma, dar nu am gasit ceva-ul acela care sa se potriveasca perfect.

 

Ce mai mesteresc ... o caciulita pentru mine din firul cumparat in vacanta, stiti voi acela in culori tomnatice. Modelul se numeste Pressed leaves de Alana Dakos. 

Firul meu imi aminteste de dumitritele fotografiate la Gradina botanica din Iasi. Eu voi adapta modelul pentru o caciula si nu va fi bereta ca in modelul original.

Am mai inceput o pereche de sosete. Am un fir in culori de toamna care si-a asezat foarte frumos nuantele in frunzulitele ce mi le-am imaginat. 

Ascult ... picaturile de ploaie ce se preling pe geam. 

În casa ... e liniste. 

Unul dintre lucrurile mele preferate ... nuantele toamnei. Am fost la expozitia Flori de toamna si mi-am bucurat sufletul cu peisajele de acolo. Erau incredibil de multi oameni si de toate varstele. Dupa zapada de la noi a fost ca si cum am facut o calatorie in timp.

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ... .

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc: