Hristos a inviat!

         Au trecut 10 zile de la ultima postare, zile pline de treburi. Am muncit cu drag, cu bucurie, ca in niciun alt an. Am facut curatenie in suflet si in casa asa cum n-am reusit de mult timp. Am  avut timp sa pregatesc bunatati pentru Paste pe care le-am savurat impreuna cu familia. Mesele impreuna intotdeauna binedispun.  Am ascultat slujba Invierii, stand in picioare, in fata icoanelor cu lumanarea aprinsa. Recunosc ca am plans la inceputul slujbei de emotie. A fost un Paste diferit, dar deosebit in acelasi timp.
         N-am mai avut timp nici de stiri, nici de statistici, iar sufletul meu s-a mai linistit. Azi am muncit de acasa si am vorbit cu sefa mea o bucata buna de timp. Cine stie cand vom reveni la servici, dar deocamdata incerc sa nu ma gandesc la acest lucru.
         Vremea e minunata, au inflorit pomii, arata ca niste mirese. Fac  ture de la usa pana la poarta si inapoi. Mi-e tare dor de plimbarile in aer liber, dar stiu ca va trece ceva timp pana voi putea sa ma bucur de ele.

Apreciez zilele in care sunt nevoita sa platesc facturi sau sa fac cumparaturi, atunci pot admira primavara. Ultima data am iesit din casa pe 14 aprilie. A nins cu niste fulgi foarte, foarte mari, apoi a plouat. Dar mie mi s-a parut cea mai frumoasa zi, am si facut cateva fotografii pe care le impartasesc cu voi.

         Saptamana trecuta am avut rabdare  pentru a lucra esantioane. Inspiratia a revenit, un motiv fiind acela ca se va naste un bebe anul acesta (pentru care imi doresc sa lucrez ceva).

        Sanatate multa, aveti grija de voi! Va multumesc pentru vizita si timpul petrecut cu blog, ne vedem  cu bine la urmatoarea postare.

Cu drag,

Sosetele lunii aprilie si cateva idei pentru proiecte viitoare

         Azi va fi vorba despre sosetele lunii aprilie, dar aprilie 2019. E luna in care sunt inflorite viorelele, care cu albastrul lor m-au facut sa aleg nuanta firului pentru sosete. Modelul l-am mai lucrat candva pe mov (il puteti vedea aici), dar sosetele le-am daruit nasei mele. E unul din acele lucruri pe care as putea sa-l repet de mai multe ori pentru ca jocul torsadelor nu te lasa sa te plictisesti in timpul lucrului.

        Motivul lipsei mele de pe blog in aprilie: am inceput reconditionarea mobilei de bucatarie, lucrata de tata acum 10-15 ani in urma. Cu ocazia asta s-a scos tot din dulapuri si sertare, spalat, sortat, asezat la loc. S-a schimbat culoarea manerelor si a usilor, arata mult mai bine decat inainte
         Facem in fiecare zi mancare proaspata, dar incercam sa folosim cat mai mult din produsele pe care le avem deja acasa. Astfel merele culese de noi anul trecut au devenit placinte (mama m-a invatat retetele ei in aceasta perioada), iar la sugestia prietenei mele am adaugat mere rase in compozitia de clatite si a iesit ceva foarte bun si apreciat de ai mei. Am mai facut coltunasi cu visine, dar si cu varza.
         Lucrez  la fustita mea neagra aproape in fiecare zi si nu ma plictisesc desi am desfacut deja de cateva ori. Prima data a fost atunci cand facusem inmultiri prea multe in zona taliei si fustita iesea clos.A doua oara am desfacut pentru ca s-au rupt andrelele. Chiar mi-a fost frica de acest lucru in momentul in care le-am pus la lucru. Altele mai groase nu aveam, asa  ca a trebuit sa desir cativa zeci de centimentri lucrati. A treia oara am desfacut pentru ca am gasit un ochi lucrat gresit si asta cand ajunsesem la 75 cm lungime!  Asta e, ma mir si eu de rabdarea mea. Se pare ca imi doresc prea mult asa o fustita.
       Au inceput sa-mi umble prin cap tot felul de idei pentru viitoare proiecte. Am inceput sa fotografiez materialele impreuna cu firele pentru a nu pierde inspiratia. Hai ca va arat si voua! Le-am pozat chiar pe covorasul de toporasi ce e inflorit la noi in curte.

         Vreau sa va multumesc pentru parerile voastre lasate la postarea trecuta  E important pentru mine sa vad si un  punct de vedere sincer  in privinta unor modele care ma inspira.
         Cautand pozele sosetelor lunii am dat peste cateva poze de anul trecut pe vremea asta si vreau sa le impartasesc cu voi.

Sanatate multa, aveti grija de voi! Va multumesc pentru vizita si timpul petrecut cu blog, ne vedem  cu bine la urmatoarea postare.

Cu drag,

Un hobby nou de iarna?

La noi a venit iarna de 3 saptamani , dar eu m-am invrednicit sa fac poze abia dupa cateva zile de la sosirea ei. Si am nimerit chiar perioada cu chiciura, cea care face peisajele parca si mai frumoase.

A fost si ger, dar plimbarea pe astfel de vreme are farmecul ei.

                 Mi-am gasit un nou hobby, cusutul la masina. Pentru prima data am incercat sa cos o gentuta in care sa-mi tin proiectul in lucru. Am cautat pe youtube lectii  pentru ca ceea ce doream eu nu era atat de simplu de facut. Gentuta mea trebuia sa fie reversibila, captusita, sa stea in picioare singura si sa incapa cel putin 200 de grame de fir pentru tricotat in ea, plus instrumentele necesare prelucrarii lui.

Am ales un material cu trandafirasi pe fond crem, ceva care sa faca zilele de iarna mai colorate.

Dupa ce m-am chinuit sa tai (si , vai, cat de stramb am taiat! ) am inceput cusutul. Cu partea asta a fost mai simplu putin, dar tot am avut partea de strambaturi. Ce a iesit? Iata! 💗

Sunt foarte multumita de rezultat si chiar imi doresc sa mai cos. Acum caut metode prin care inveti sa tai drept, asta e prioritatea inaninte de a incepe un nou proiect.

 In poza de mai sus saculetul seamana cu o fetita cu codite! 😃

      Am ales sa folosesc panglica de satin pentru inchiderea  saculetului caci pusul unui fermoar nu e punctul meu forte deocamdata.  

          Deocamdata in gentuta incap cele 15 hexagoane lucrate in noiembrie si mai ramane loc de inca vreo 20. Ma bucur ca mi-am luat inima in dinti si am incercat ceva nou. Sper sa fac asta si cu crosetatul. Ma asteapta cuminte in sertar croseta daruita de Anca, poate o voi pune la treaba iarna asta. 

Va multumesc pentru vizita dragile mele, ne vedem cu bine data viitoare!

Planuri de tricotat

         Asta e prima oara cand imi fac o lista cu ce vreau sa impletesc in urmatoarea perioada. Adica o lista publica. Binenteles ca in calculator am o groaza de modele salvate, dar cele ce le voi posta azi chiar vreau sa le fac intr-un viitor apropiat, adica pana la terminarea anului.
          De exemplu, pantalonasii astia mi se par atat de draguti! I-am si inceput deja, intr-o culoare neutra, pentru masura de 3-6 luni. Modelul l-am gasit pe pinterest si am aflat ca autoarea lui e din Norvegia. Creatiile ei sunt simple, in culori cuminti, cu cate un detaliu interesant care sa scoata modelul in evidenta. 

      Al doilea loc in planul meu il ocupa o jachetica galbena. Ce-mi place mie la ea? Faptul ca pana acum n-am mai lucrat asa un guler, modelul dantelat neobisnuit si felul in care se incheie cu acea floare. Toate la un loc ii dau un farmec deosebit. Pana si culoarea mi se pare frumoasa.

Sursa: Ravelry

Si eu sunt pe lista in acest plan! Imi doresc de mult timp asa un pulover. Noua mea culoare preferata e mustarul asta auriu. De aici imi place jocul torsadelor si faptul ca se lucreaza cu andrele de 3,75 mm, ceea ce e ideal pt mine: lucrul inainteaza repede si nici puloverul nu e gros.

Sursa: Ravelry

Sosete! Nu puteau lipsi tocmai ele din lista. Dupa 4 luni in care n-am lucrat deloc sosete, m-a apucat dorul si mi-am ales chiar doua modele. Unul l-am inceput si intamplarea face ca nuantele ce le-am ales sa fie exact ca cele din imagine. Sa stiti ca sosetele astea nu au cusaturi, modelul se lucreaza mult mai simplu decat am crezut eu. Recomand, patternul e gratis!

Sursa: Ravelry

Cealalta  pereche de sosete e ceva mai complicata sau cel putin asa pare la prima vedere.Dar asta nu inseamana ca ma dau batuta pana nu incerc. Trebuie sa ma gandesc ce culoare voi folosi, am observat ca ies bine in culori deschise.

Sursa: Ravelry

Mai am un proiect inceput, o jachetica lucrata intr-un mod cum n-am mai facut pana acum. E inceputa din centru spate, acolo unde este floarea , iar restul se adauga pe parcurs in timpul lucrului fara a fi nevoie de cusaturi. Interesant, nu? Asta inseamana munca unui designer.

 Asa ar trebui sa arate in final ceea ce lucrez eu acum.

Sursa: Ravelry

         Din tot ce am insirat pana acum am invatat ca nu-mi place sa repet ceea ce deja am lucrat, vreau ceva nou de fiecare data, ceva care sa-mi tina atentia treaza in timp ce lucrez. Si mai vreau ca proiectul inceput sa arata cel putin la fel de bine ca originalul si sa am libertatea de a schimba ceea ce nu ma reprezinta. Asta nu inseamana ca nu apreciez o bluza cu model simplu dar bine croita, problema mea e ca ma plictisesc in timp ce o lucrez. Mai are cineva din voi asemenea ganduri? Sau reusisti sa repetati cu usurinta acelasi model? 

      

Prima postare din 2018

          Habar n-am despre ce sa scriu in prima postare din 2018, nu ca n-as avea idei, ci nimic din ce am in cap nu se potriveste cu perioada asta. Nimic special vreau sa spun. De fapt eu nu stiu daca voi, cei care ma cititi, veniti aici numai pentru lucrurile mele tricotate sau va place sa vedeti din cand in cand si cate o poaza de prin locurile in care traiesc.
           M-am gandit sa va arat ultima poza din 2007 pentru ca atunci, pe 31 decembrie, am facut o plimbare pe jos de vreo 6-7 km si am facut doar o singura poza toata ziua.

       
           Am inceput anul nou cu o surpriza ce o lucrez pentru voi, deci va asteapta in curand un dar de blog. Nu vreau sa va spun mai multe acum, ci o sa descoperiti la vremea potrivita, sunt pe terminate cu lucrul.
           Astept sa vina iarna adevarata, parca mi-e dor de zapada. Azi dimineata am mers pe jos o bucata de drum si m-am oprit sa fac o poza maceselor inghetate, o pata de culoare in aceasta perioada.

          Luna aceasta am inceput o paturica din hexagoane pufoase, modelul e cel ce vi l-am aratat acum 2 postari. Am adunat toate ghemultele ce mi-au ramas dupa sosete intr-o cutie transparenta si mi-am propus ca in fiecare zi sa fac un hexagon.

          Pana acum am reusit sa ma tin de ele, iata rezultatul din prima saptamana. Imi place sa lucrez din fire colorate, incerc tot alte combinatii de fiecare data, sunt mici, usor de lucrat, nu te plictisesti deloc si in plus ai un sentiment placut cand vezi ca ai terminat relativ repede. Voi cantari sa va spun cate grame are unul si cat timp imi ia exact sa le fac. Probabil ca la final imi va fi greu sa le cos. Pana atunci le combin in fel si chip. 

       

          Am primit poze cu o hainuta lucrata de mine ce am dat-o cadou (asa ma bucur cand se intampla asta!) si am primit aprobarea sa v-o arat si voua. Voi pregati o postare speciala. 

         In rest sunt ocupata cu musafiri, retete noi de incercat, intalniri cu prieteni, invatat , o perioada plina , dar e placut. Anul acesta imi doresc sa ma apuc serios de o alimentatie sanatoasa si miscare, imi doresc din suflet sa pot declara la sfarsitul anului ca  am reusit.

         Va doresc un an  bun, cu sanatate, dorinte si planuri indeplinite, bucurii si cu persoane dragi alaturi.

Cu drag,

Provocarea lunii martie, cadoul de peste mari si tari si o cerere de idei

          Ce titlu lung am pus, dar am vrut sa fiu sigura ca nu uit sa discut despre toate acestea. Voi incepe cu provocarea lunii martie care consta in a face o pereche de sosete care sa evoce natura. Poate fi culoarea firului cea care o face, sau un model de frunzulite, sau un animalut sau ... orice altceva credeti voi ca se potriveste.
          Eu am ales un fir verzuliu cumparat cu vreo 1 an in urma (o alta regula impunea ca firul sa fie cumparat cu cel putin o luna inainte de data inceperii proiectului) si din toate cele 100 de modele salvate m-am oprit la unul descoperit recent. Se numeste Foliatum socks si e creat de Elly Doyle

Am fost atat de placut impresionata de model, incat am lucrat in fiecare zi, iata cateva poze pe etape.

Ziua 1

Ziua 2

Ziua 3

          Despre cadoul de peste mari si tari, pot sa va spun ca a venit tocmai din Canada. Azi am fost dupa el la posta si am stat la o coada lungaaaaa si mi-a parut rau ca nu mi-am luat sosetele verzi cu mine ca sa tricotez cateva randuri in timp ce asteptam.
         A fost interesant sa urmaresc fata celor ce ieseau de la vama, pe unii ii tinea mult timp, dar toti ieseau cu zambetul pe buze. La fel si eu! Sa vedeti fata lor cand au desfacut pachetul si au gasit doar un scul de ata. Pentru mine insa e un vis devenit realitate sa-l tin in mana, firul  e vopsit manual si are in compozitie 75 % merinos, 15 % casmir si 10 % matase.
          Inca ma gandesc ce sa lucrez din el, pentru sosete e mult prea pretios, probabil ca va deveni manusi sau caciula. Sau poate ceva ceva pentru bebelusi. Poza nu reflecta nici macar 10 % din adevarata lui frumusete. Culoarea se numeste Serendipity (care inseamna ceva in genul intamplare fericita) si e de la Colour Adventures.

Acum proabil va intrebati ce e o cerere de idei? Am terminat jachetica roz si acum nu stiu ce fel de nasturei sa-i pun. Am de ales intre 4 feluri, poate ma ajutati voi. Apropo, in poza e zambiluta mea crescuta din bulb.

In concluzie, ce varianta ati alege? 1, 2, 3 sau 4?

Apreciez orice parere, multumesc mult! Cu drag,