miercuri, aprilie 03, 2019

Gradina cu flori tricotate

         M-am gandit putin, oare ce titlu sa-i dau acestui proiect? Ce se potriveste mai bine unui obiect la care ai lucrat un an intreg, in care ai pus nuante in toate culorile curcubeului? M-a inspirat pana la urma denumirea data de cineva care i-a spus "Gradina bunicii". Da, poate, dar amandoua bunicile mele aveau gradinile bine organizate , fiecare tip de plantuta avea particica lui, nu seamana organizarea mea cu a lor, asa ca am denumit proiectul meu 'Gradina cu flori tricotate".

        Totul a inceput in ianuarie 2018 cand mi-am propus ca pentru fiecare zi a lunii sa fac cate un hexagon tricotat (hexipuff cum l-a denumit in engleza creatoarea acestui model). Eram tare entuziasmata si chiar am facut poze la fiecare sfarsit de saptamana.

Prima saptamana


A doua saptamana


A treia saptamana

A patra saptamana

Rezultatul primei luni (ianuarie)

                 Entuziasmul a mai scazut apoi, dar tot reuseam sa fac cel putin 20 de hexagoane pe luna. Se adunau frumos in cosulet si imi placea sa le scot cateodata si sa incerc diferite combinatii. Ma gandeam sa incep a le coase impreuna, dar stiam ca era mai bine sa astept pana vor fi gata toate ca sa pot face o aranjare fara blocuri de culoare.
                                                                     luna martie 

              Timpul de lucru pentru fiecare hexagon era de o ora si 20 de minute (am cronometrat de cateva ori) cu tot cu umplut si cusut marginile. Nu simteam niciodata ca m-am saturat de ele caci foloseam de fiecare data o culoare noua sau incercam sa combin diferite nuante. Acum am o gramada de idei (pentru combinatii de culori) pe care vreau sa le aplic in viitoarele hainute tricotate. 
            
                                                            luna august
 
La sfarsitul verii umplusem inca o cutie cu hexagoane. Intre timp lucram si la alte proiecte. Resturile de fire incepusera sa se termine. Atunci am cautat prin firele mele vechi cu care lucrasem primele sosete (cusute pe o parte). 

Puzzle-ul la care lucram

Binenteles ca am lucrat hexagoane si in concediu. 

      Cel mai fain moment din concediu legat de hexagoane a fost sa stau in hamac si sa lucrez. Am si adormit de la asa relaxare. :)


Culori inspirate din natura

La sfarsit de septembrie mai aveam inca o cutie aproape plina.
"Recolta" din septembrie:

In octombrie am avut o pisica care folosea hexagoanele mele ca perna.Am si un video, il voi posta separat, ar dura prea mult sa-l incarc aici acum. 
 
                                                                Recolta lunii noiembrie

                   In decembrie am mai lucrat cateva si mi se parea de ajuns numarul lor. Am incercat mai multe tipuri de aranjare a hexagoanelor, dar tot amanam momentul cusutului.  In luna ianuarie am fost prinsa cu sarbatorile si abia in februarie a venit randul terminarii proiectului. 
                    Imi aduc aminte ca a durat zile intregi cusutul, mai mult de o saptamana, zi de zi. Dar mi-am adunat toata rabdarea, stiam ca mai este putin si voi avea salteluta mea colorata si calduroasa. 



      In ultimul moment am decis sa aranjez unele hexagoanele sub forma de flori. Chiar sunt curioasa cate flori intentionate descoperiti voi in fografiile finale afisate de mine. 
 


Date tehnice:
- dimensiunile saltelutei 131 x 68 cm
- greutate - aproximativ 1,8 kg
- fir folosit (toate resturi) 932 grame
- 233 de hexagoane lucrate in total
- andrele de 2 mm 
- timp de lucru 1 an, 1 luna si 7 zile

         In prima zi cu soare, dupa ce am terminat de cusut, am dus paturica in parc pentru sedinta foto. A fost greu sa gasesc un locsor linistit , parca se adunase jumatate de oras acolo. Fotografiile sunt facute pe fuga. Planuisem sa pozez salteluta pe bancuta de sub nucul batran unde ne jucam cand eram mica, dar am fost dezamagita sa aflu ca nucul a fost taiat si bancuta inlocuita.



        Sunt foarte multumita de rezultat si foarte incantata de utilitatea saltelutei. Atunci cand ma asez pe ea am imediat senzatia de caldura. Ne inghesuim si eu si motanul pe ea . 


  Chiar si cand e stransa, motanul tot pe salteluta  cauta sa se aseze.

         Lucrand atatea hexagoane am reusit sa invat sa fac incheierea perfecta a ochiurilor cu acul, as putea face asta si cu ochii inchisi si nu cred ca voi uita prea curand pasii.  Salteluta asta e cel mai mare proiect ce l-am lucrat vreodata. Chiar mi-a deschis apetitul de a lucra o patura, lucru de care imi era frica inainte. 


Care e cel mai mare proiect pe care l-ati facut? Cat timp v-a luat? 




Va multumesc pentru timpul petrecut pe blog. Ne vedem in curand!

Cu drag, 

        

duminică, martie 31, 2019

Jurnal de martie

Pentru astazi (data/ora)... 31 martie, ora18

Afara ... e cald, foarte cald chiar. Termometrul arata 42 de grade, dar e drept ca sta in plin soare. Am iesit la o plimbare in pantofi si mi-a parut rau ca nu mi-am luat sandale. :)

Mă gândesc...sa incep o rochita cu volane. Am un bumbac albastru ( nuanta cerului senin) si cred ca s-ar potrivi cu ce vreau eu sa iasa. Inca calculez in minte ce modificari trebuie sa fac pentru ca vreau sa o incep de la poale in sus, iar modelul original e lucrat exact invers.

Am invatat ... cum sa scot guma de mestecat de pe haine. Exact de 8 martie am patit-o. Am mers cu buzul la servici (cel cu care circula elevii de obicei) si m-am trezit ca am o ditamai guma intinsa pe pantaloni. Am indepartat cu un servetel cat s-a putut, apoi am turnat spirt medicinal incalzit pe pata si am frecat cu o periuta. A iesit ca si cum nici n-ar fi fost.

Sunt recunoscătoare pentru ... florile de primavara rasarite cu miile.Desi imi place mai mult sa le vad in mediul lor natural, am cules cateva pentru a-i face mamei o bucurie.





Din bucătărie ... salata de spanac, cepa verde si gogosari copti (pusi de noi toamna) si cartofi fierti in coaja. 
Cu ce sunt imbracata ..hainele cu care am fost la plimbare. Nu m-am schimbat caci vreau sa ies din nou.
 
Citesc ... Dombey si fiul de Charles Dickens. Sunt abia la inceput, acum devine interesant.

Ceea ce astept (sper) ... sa rasara floricele din bulbii ce i-am plantat la mijlocul lunii martie. Am scormonit in pamant si am stricat mugurasii  la unul din bulbi. Of, nerabdarea asta... 

Ce mai mesteresc ...sosete tricotate (albastre cu torsade).Se lucreaza repede pentru ca modelul l-am mai facut candva, dar sosetele le-am daruit nasei mele. Asta e deja a patra pereche din acest an. La sfarsitul anului voi face un colaj cu toate sosetele impletite in 2019.
     
Ascult ... cum canta cocosul vecinului. E din acela american, micut, dar canta de se aude pe jumatate de strada. Dimineata mai ales.
  
În casa ... e caldut si bine, nici nu mai trebuie facut focul. Soarele si-a facut datoria. 

Unul dintre lucrurile mele preferate ... florile de primavara.

 

Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii ... mai sunt doar cateva ore pana luni... gata cu planurile.

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc: 
   

Cu drag,
Valentina

duminică, decembrie 16, 2018

Povestea unui hanorac cu urechiuse de urs

        Ideea acestui hanorac a venit cu foarte mult timp in urma, inca de cand am vazut intr-un magazin ceva asemanator. Prima incercare de a reproduce modelul a fost la inceputul acestui an (postarea e aici). Eu imi imaginam un fir in culori de bej spre maro, dar cum eram la dieta de fire am ales sa-mi vopsesc singura cantitatea necesara.

           Cumparasem candva fire speciale pentru vopsit, aveau grosimea potrivita, dar compozitia era 50% bumbac, 50 % lana merinos (foarte moale si placuta la atingere). Nu mai lucrasem cu astfel de fire, dar citisem referinte bune pentru ele. Cand a trebuit sa vopsesc am cautat prin sertarele memoriei ce culori trebuie combinate si mi-am amintit ce ne-a invatat doamna de desen inca din clasele primare. Uitasem totusi ca bumbacul nu primeste culoarea la fel ca lana si ceea ce mi-a iesit mie a fost cu totul diferit de ce planuisem.
              Cu toate acestea mi-a placut rezultatul si abia am asteptat sa se usuce sa -l pot face gheme. Si motanului meu i-a placut, nu l-am putut lua de langa el cat timp am facut operatiunea "ghemuit".
               Am inceput lucrul imediat, am facut chiar si esantioane cu drag (parte neplacuta pentru mine in mod obisnuit). Am ales un model simplu pentru ca firul sa isi poata etala frumusetea. Lucrul a mers repede, dar terminand spatele mi-am dat seama ca nu imi va ajunge si de gluga. Pai si eu exact asta vroiam, unde sa atasez urechiusele de urs la care visam?

          Desi aveam 260 grame, eu nu am pus in calcul faptul ca bumbacul e mai greu si a trebuit sa mai vopsesc inca vreo 50 grame. Dezavantajul vopsitului manual e ca nu prea poti nimeri aceeasi nuanta de 2 ori si exact de ce mi-a fost frica s-a si intamplat. Mi-a iesit cu totul alta nuanta!
        Acum ce era sa fac? Nu voiam dungi la acest hanorac. Am lucrat cele doua parti ale fetei, am facut maneca, apoi a doua pana la jumatate(cu gandul sa o defac daca va fi nevoie), apoi gluga, apoi cealalta jumatate a manecii. Am avut sansa sa-mi ajunga exact firul vopsit prima tura.  Am lucrat apoi bentitele pentru nasturei si cea de gluga in a doua culoare. Ceva parca nu se lega. Am decis sa-i adaug buzunare si se pare ca a fost o idee buna, parca a legat toate bucatile intr-un tot unitar.
         Apoi a venit randul alegerii nastureilor. Am cumparat mai demult nasturei sub forma de labute, dar numai 3 bucati, iar mie imi trebuiau 6! Am intrebat la cele doua mercerii din orasul meu, dar nu avea niciuna din ele acest model.
Am scotocit prin cutia mea cu minuni si am ales altii, tot rozulii, dar cu inimioare.
 
I-am cusut si asta a fost ultima parte a crearii acestui hanorac.


miercuri, decembrie 12, 2018

Sosete tricotate in pasi de vals

         Ah, nu , nu impletesc sosete in timp ce dansez vals, sper ca nu asta ati inteles din titllul meu. Desi....hm, mi-ar place sa pot face asa ceva. Intr-o lume ideala in care poti slabi tricotand. :)

Am inceput o pereche de sosete cu model :
- 1 rand in culoarea A
- 2 randuri in culoarea B
- 3 randuri in culoarea A
- 1 rand in culoarea B
- 2 randuri in culoareaA
- 3 randuri in culoarea B

         Repet aceste randuri pe toata suprafata sosetei, adica 1, 2, 3, 1, 2 ,3. De aici vine denumirea de sosete in pas de vals. 😃  Folosesc resturi de fire ramase inca de pe vremea cand am lucrat primele mele sosete (se pare ca anul acesta a fost anul resturilor). Le lucrez pe amandoua in acelasi timp si in felul acesta scap de numarat randuri, dar sunt sigura ca imi ies amandoua la fel.


          Matusa mea mi-a imprumutat cartea pe care a adus-o din Israel si ma documentez putin. Imi doresc sa ajung cel putin o data in viata asta pe acolo. Pana atunci citesc despre locurile sfinte.

marți, decembrie 04, 2018

Un hobby nou de iarna?





La noi a venit iarna de 3 saptamani , dar eu m-am invrednicit sa fac poze abia dupa cateva zile de la sosirea ei. Si am nimerit chiar perioada cu chiciura, cea care face peisajele parca si mai frumoase.


A fost si ger, dar plimbarea pe astfel de vreme are farmecul ei.



                 Mi-am gasit un nou hobby, cusutul la masina. Pentru prima data am incercat sa cos o gentuta in care sa-mi tin proiectul in lucru. Am cautat pe youtube lectii  pentru ca ceea ce doream eu nu era atat de simplu de facut. Gentuta mea trebuia sa fie reversibila, captusita, sa stea in picioare singura si sa incapa cel putin 200 de grame de fir pentru tricotat in ea, plus instrumentele necesare prelucrarii lui.

Am ales un material cu trandafirasi pe fond crem, ceva care sa faca zilele de iarna mai colorate.

Dupa ce m-am chinuit sa tai (si , vai, cat de stramb am taiat! ) am inceput cusutul. Cu partea asta a fost mai simplu putin, dar tot am avut partea de strambaturi. Ce a iesit? Iata! 💗

Sunt foarte multumita de rezultat si chiar imi doresc sa mai cos. Acum caut metode prin care inveti sa tai drept, asta e prioritatea inaninte de a incepe un nou proiect.
 In poza de mai sus saculetul seamana cu o fetita cu codite! 😃


      Am ales sa folosesc panglica de satin pentru inchiderea  saculetului caci pusul unui fermoar nu e punctul meu forte deocamdata.  
          Deocamdata in gentuta incap cele 15 hexagoane lucrate in noiembrie si mai ramane loc de inca vreo 20. Ma bucur ca mi-am luat inima in dinti si am incercat ceva nou. Sper sa fac asta si cu crosetatul. Ma asteapta cuminte in sertar croseta daruita de Anca, poate o voi pune la treaba iarna asta. 

Va multumesc pentru vizita dragile mele, ne vedem cu bine data viitoare!


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...